NATO, pe poziții de atac la granița Kosovo-Serbia, dacă stabilitatea este amenințată. Ce a făcut Ucraina în acest context

NATO, pe poziții de atac la granița Kosovo-Serbia, dacă stabilitatea este amenințată. Ce a făcut Ucraina în acest context

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a avertizat, miercuri, că forţa NATO din Kosovo (KFOR) este „pregătită să intervină, dacă stabilitatea este ameninţată” de tulburările de la frontiera cu Serbia. Afirmația oficialului vine după o discuţie cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

NATO ar putea interveni în conflictul Serbia-Kosovo, anunță Jens Stoltenberg

„Am discutat cu preşedintele Serbiei pe tema tensiunilor din nordul Kosovo. Toate părţile trebuie să se angajeze, într-un mod constructiv, în dialogul condus de UE şi să-şi soluţioneze diferendele prin diplomaţie. NATO-KFOR este gata să intervină, dacă stabilitatea este ameninţată, în conformitate cu mandatul său din partea ONU”, a subliniat șeful alianței occidentale.

Forța KFOR, pe poziții de atac dacă stabilitatea este ameninţată

KFOR numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, anunță NATO. Mandatul Forței din Balcani este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie în „avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”. Stoltenberg a vorbit cu premierul kosovar Albin Kurti, căruia i-a transmis că trebuie evitate acţiunile unilaterale.

Ce decizie a luat Ucraina

Între timp, Ucraina a decis să-și retragă contingentul din cadrul Forțelor Internaționale de Securitate sub egida NATO din Kosovo. Anunțul a fost făcut de comandamentul Forțelor Întrunite ale Forțelor Armate ale Ucrainei (APU).

„Astăzi, în Kosovo, Republica Serbia, se află un contingent național al Forțelor Armate ale Ucrainei format din 40 de militari”, potrivit comandamentului Forțelor Armate ale Ucrainei.

În prezent, se iau măsuri pentru întoarcerea militarilor în Ucraina, în baza decretului prezidențial nr. 114 din 7 martie 2022: „Întoarcerea contingentului național va însemna încetarea temporară a participării acestuia la misiunea KFOR (Misiunea internațională sub auspiciile NATO în Kosovo și Metohija)”, a transmis comandamentul Forțelor Întrunite.

Tensiuni mari lângă România

Decizia guvernului de la Pristina de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare a provocat tensiuni mari între cele două țări. Belgrad nu a recunoscut până acum autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, zona a fost scena unor conflicte regulate.

Sub presiunea Occidentului, în special a SUA, Kosovo a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor reguli la graniţa cu Serbia.