Motivul pentru care atât de mulți oameni resping știința, conform științei: cum ne afectează dezinformarea

Motivul pentru care atât de mulți oameni resping știința, conform științei: cum ne afectează dezinformarea

Neîncrederea în știința este o problemă masivă. În mediul nostru actual, duce, în cele mai grave cazuri, direct la moartea oamenilor. O mare parte din dezinformarea cu care ne confruntăm este intenționată și organizată și, mai rău, cercetările au descoperit că minciunile par să se răspândească mai repede online. Am observat asta cel mai bine în cazul pandemiei.

Așa că psihologul Aviva Philipp-Muller, de la Universitatea Simon Fraser, și colegii sai au cercetat literatura științifică despre persuasiune și comunicare, pentru a încerca să schițeze o imagine de ansamblu actualizată și coerentă asupra modului de abordare a acestei probleme reale.

„Vaccinurile erau un lucru standard pe care toată lumea îl accepta”, spune psihologul din Ohio State Richard Petty. „Dar au existat câteva evoluții în ultimii ani care au făcut mai ușor să convingă oamenii împotriva consensului științific cu privire la vaccinări și alte probleme”.

Cu siguranță companiile farmaceutice ne-au oferit o mulțime de motive să nu avem încredere în ele. Mai mult decât atât, știința nu face întotdeauna lucrurile corect, iar marile facțiuni ale mass-media alimentează sentimentele împotriva experților și susțin opiniile anti-știință. Toate aceste îndoieli, conflicte și supraîncărcare de informații erodează încrederea oamenilor în oamenii de știință, iar cei dintre noi adesea responsabili de transmiterea informațiilor științifice către public, precum mass-media și oficialii guvernamentali, se descurcă și mai rău la scara încrederii.

Această neîncredere în sursa de informații este una dintre cele patru bariere principale în calea acceptării științei pe care Philipp-Muller și colegii le identifică în recenzia lor.

Prima dintre acestea ar fi neîncrederea în sursa de informare. După cum am menționat mai sus, lipsa de încredere în sursa de informații apare din când în când, ca unul dintre principalele motive pentru care oamenii nu acceptă informații științifice. Dezbaterile științifice legitime și robuste pot, de asemenea, să deruteze oamenii care nu sunt familiarizați cu procesul științific, dăunând și mai mult încrederii atunci când acesta se revarsă în domeniul public.

Știința – de ce nu avem încredere în ea

Pentru a combate aceste probleme de încredere, cercetătorii sugerează evidențierea naturii comunitare a științei și sublinierea obiectivelor mai largi, prosociale ale cercetării. Recunoașterea sinceră a pozițiilor altor oameni și a oricăror dezavantaje ale tale, în loc să le îndepărtezi, poate, de asemenea, să contribuie la o mai bună stabilire a încrederii, explică echipa.

Apoi, modul în care gândirea noastră este conectată ne face foarte vulnerabili la a-i crede uneori orbește pe cei cu care ne identificăm, ca parte a propriului nostru grup cultural – indiferent cât de multă educație am avut. Acest fenomen se numește cunoaștere culturală.

„Lucrările privind cunoașterea culturală au evidențiat modul în care oamenii contorsionează descoperirile științifice pentru a se potrivi cu valorile care contează pentru identitățile lor culturale”, scriu Philipp-Muller și colegii.

Desigur, nu avem încredere în știință, deoarece informațiile contravin convingerilor personale. Conflictele interne create de informațiile care ne provoacă convingerile sociale sau personale, cum ar fi morala și religia, duc la erori logice și părtiniri cognitive, cum ar fi disonanța cognitivă.

Și, nu în ultimul rând, informațiile nu sunt prezentate în stilul de învățare potrivit. Această problemă este cea mai simplă dintre cele patru baze – o simplă nepotrivire în modul în care sunt prezentate informațiile și stilul cel mai potrivit pentru receptor. Acestea includ lucruri precum preferința abstractelor în comparație cu informațiile concrete.