Domeniul care sfidează criza economică: toți spun că e în colaps, dar realitatea e că se fac bani grei aici

Ultimele zile ne-au adus în atenție mai multe declarații și analize care indică faptul că sectorul construcțiilor de la noi din țară se îndreaptă către colaps sau a intrat deja într-un declin puternic. Totuși, cele mai recente date de la Institutul Național de Statistică (INS), ne arată cu totul și cu totul altceva.

Potrivit analizei INS, anul 2022 a debutat cum nu se poate mai bine pentru sectorul construcțiilor. Încă din luna ianuarie, volumul lucrărilor de construcţii a crescut , ca serie brută, cu 12,9% faţă de luna ianuarie 2021. Totuși, trebuie notat faptul că acest volum s-a redus cu 62% comparativ cu luna anterioară. S-au consemnat scăderi la lucrările de construcţii inginereşti (-68,3%), clădirile nerezidenţiale (-61,1%) şi la clădirile rezidenţiale (-49,4%).

Ce mai spun cifrele, de fapt

În ianuarie 2022, ca serie brută, pe elemente de structură, creştere s-a înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+19,6%), lucrările de reparaţii capitale (+11,6%) şi la lucrările de construcţii noi (+11%). Totodată, pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au crescut cu 37,7%, respectiv cu 25,7%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţii inginereşti cu 6%.

E sectorul construcțiilor în colaps? Deși cifrele furnizate de INS ne arată un tablou optimist al sectorului, de curând mai multe voci au transmis că vorbim despre un colaps la nivel național, pentru acest domeniu de activitate. O astfel de voce aparține, de exemplu, lui Cristian Erbaşu, preşedinte FPSC.

„Numărul de insolvenţe şi falimente din rândul firmelor de construcţii este mai mare decât în 2010, când au fost cele mai multe falimente în sector; lucrurile devin din ce în ce mai dificile”, a spus Erbașu.

„Am înţeles faptul că, în urma pandemiei, problemele medicale şi de traiul de zi cu zi al oamenilor erau prioritare pentru Guvern, parlamentari, politicieni şi funcţionari, însă din nefericire aceştia nu au înţeles că, pe lângă că trebuie să se ocupe de prezent, este la fel de important şi poate chiar mai important să se ocupe de viitor şi mai ales de cum ieşim din starea în care ne aflăm (…)

După doi ani buni pentru construcţii şi investiţii în România, ani în care am şi fost extrem de comentaţi în spaţiul public vizavi de facilităţile care s-au dat constructorilor şi mai puţin în legătură cu rezultatele productive ale acestor facilităţi, evident a urmat şi o perioadă grea pentru noi. 2020 a fost un an care deşi a fost dominat de pandemie construcţiile – în 2020 şi jumătate din 2021 – au fost unul din puţinele motoare care au mai ţinut economia românească.

În România a fost o creştere mai mare ca în alte ţări, dar peste tot construcţiile au reprezentat modelul de sustenabilitate economică a ţărilor în perioada de pandemie. Evident, când un lucru merge bine toată lumea profită, însă este lăsat pe plan secund. Însă rezultatele crizei s-au reflectat şi în construcţii.

Este nevoie de măsuri ca rezultatele deja în descreştere de la finalul anului trecut să nu continue. Pe de o parte am avut o scădere de 10% în trimestrul patru din 2021 faţă de trimestrul patru din 2020, iar pe de altă parte avem o inflaţie de 20-25% în construcţii – pe materiale este de 50% – deci practic avem o descreştere de 30% dacă cumulăm cele două componente.

A doua consecinţă evidentă se poate vedea dacă se citeşte numărul de insolvenţe şi falimente din rândul firmelor de construcţii, care este mai mare decât cel din 2010 când a fost cel mai mare număr de falimente de firme de construcţii din ultimii 20 de ani. Lucrurile încep să devină din ce în ce mai dificile”, a mai spus acesta.