Bula imobiliară din România are o explicație: ce se va întâmpla cu prețurile la apartamente, de ce

Bula imobiliară din România are o explicație: ce se va întâmpla cu prețurile la apartamente, de ce

În cazul în care visai să-ți cumperi un apartament, dar ai amânat investiția în speranța că vor scădea prețurile în următoarea perioadă, piața imobiliară din România vine la pachet doar cu vești proaste. Indiferent cât de mare va fi incertitudinea din cauza invaziei din Ucraina sau cât de puțini vor fi banii din piață, bula imobiliară se va umfla și mai tare.

Băncile au înăsprit regulile de creditare pentru imobiliare, românii au devenit din ce în ce mai precauți cu investițiile, dar piața de locuințe din România pare să fie imună la această realitate. Pe de o parte, mulți dezvoltatori imobiliare speră în continuare să se îmbogățească peste noapte. Pe de altă parte, prețurile la materiale de construcții s-au scumpit enorm în ultimele șase luni, între 60 și 80%. Acei bani, de fiecare dată, vor pleca de la cumpărator, nu de la constructor.

De ce nu se ieftinesc locuințele în România

Irinel Gheorghe este vicepreședintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții și, din această poziție, are o viziune de ansamblu asupra pieței de locuințe de pe meleaguri mioritice. Din păcate, nu vine cu vești bune.

„Astăzi suntem într-o situaţie fără precedent: dacă vorbim despre septembrie 2021 – februarie 2022, creşterile în medie ale preţurilor materialelor de construcţii sunt între 60-80%, nu sunt 20%, nu sunt 50%, ci sunt la acest nivel. Gândiţi-vă ce înseamnă aceste creşteri pe un flux al unor contracte de atribuire care încep cu studiu de fezabilitate şi se termină cu faza emiterii primei facturi, ca unitate de timp”, a afirmat Irinel Gheorghe.

Deși acest detaliu reprezintă o veste foarte proastă pentru constructori și pentru cei care contractează lucrările, după cum a insistat vicepreședintele FPSC, acesta este unul din trei factori care influențează direcția pieței. Ceilalți doi sunt prețurile în continuă creștere la energie și transport.

„Cauzele acestor creşteri fără precedent sunt următoarele: există în acest moment o criză a materiilor prime, generată în primul rând de faptul că anumite materii prime sunt cotate la bursă, şi aici vorbim despre minereuri şi despre ţiţei. Criza materiilor prime este generată şi de sustenabilitatea pe care România şi-a asumat-o în cadrul Uniunii Europene şi din cauza asta tot mai multe unităţi de producţie s-au închis în UE şi probabil şi în România. Vă dau exemplul plăcilor de gips-carton: 70% sau 80% din producţia de gips-carton se bazează pe reziduurile rezultate din arderea cărbunelui în termocentrale şi doar restul se bazează pe extracţia din cariere de ipsos.

Gândiţi-vă ce înseamnă închiderea termocentralelor, doar din această perspectivă. O altă cauză ar fi creşterea fără precedent a preţurilor la energia electrică şi la gaz. Vorbim astăzi despre creşteri raportate la septembrie 2021 la energie electrică de peste 4 ori, iar la gaz de peste 8, chiar 10 ori, în contextul în care statul român este acţionar la multe dintre entităţile producătoare de energie – Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi probabil putem să discutăm şi ce înseamnă OMV. O a treia cauză ar fi transportul, cu toate lucrurile care se cumulează la un moment dat: preţul combustibilului, preţurile crescute ale asigurărilor, RCA sau CASCO.

În componenta de preţ a unui produs, a unui material de construcţii, transportul începe să însemne peste 10%. Aici n-am vorbit despre componenta menţinerii deocamdată a salariilor muncitorilor din sectorul nostru, care nu cred că mai poate fi menţinută la nivelul actual”, a precizat Irinel Gheorghe.

Ca o posibilă soluție, oficialul FPSC speră ca, la un moment dat, autoritățile române să ajungă să interzică exporturile de materiale de construcții.

„Identificăm şi câteva soluţii în acest context. Cred că este important ca statul să intervină în cel puţin două direcţii. N-am vrea să ne expunem unui risc, şi din punct de vedere al producătorilor materialelor de construcţii riscul ar fi anumite materiale să plece la export, pentru că sunt deja ţări în Uniunea Europeană în care programul PNRR funcţionează şi care au nevoie de materiale de construcţii. O primă măsură cred că ar fi totuşi o blocare a exporturilor de materiale de construcţii din România.

O altă măsură ar fi identificarea unui proiect care să fie dezvoltat pe orizontală şi cred că proiectul de reabilitare termică a locuinţelor este un proiect interesant, care nu aduce doar efecte estetice, ci aduce nişte efecte sociale foarte importante, deoarece reduce consumul cu 35-40%”, a adăugat Irinel Gheorghe.

Citește și: