De unde să aibă România bani, din moment ce suntem codașii UE la încasare de TVA

De unde să aibă România bani, din moment ce suntem codașii UE la încasare de TVA

Țara noastră ocupă penultimul loc, înaintea Irlandei, din perspectiva încasărilor la buget. Noi de-abia reușim să strângem aproximativ 27%, faţă de o medie de 38 – 39% în Uniunea Europeană.

Daniel Anghel, partener şi liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PwC România, trage un semnal puternic de alarmă cu privire la performanțele bugetului nostru național.

Nu reușim să încasăm TVA, avertizează expertul.

„România, din păcate, se află pe penultimul loc, înaintea Irlandei, din perspectiva încasărilor la buget, undeva la aproximativ 27%, faţă de o medie de 38 – 39% în Uniunea Europeană. De asemenea, 7,4 – 7,5 miliarde de euro nu reuşim să-i încasăm din TVA… Practic, o treime din TVA datorată nu este colectată.

În aceste condiţii, totuşi, deficitul bugetar a avut o cifră mai scăzută decât cifra iniţial estimată, de 6,72% versus 7,2% estimat şi constatăm cu plăcere că veniturile bugetare au crescut cu 1,5 puncte procentuale, un parcurs ascendent de la 26%. În anul 2022, Ministerul Finanţelor va face o analiză, sperăm cu mediul de afaceri la aceeaşi masă, scopul fiind de redresare a încasărilor bugetare. Aici, chiar din PNRR, ne dăm seama că sunt două linii directoare: prima legată de îmbunătăţirea colectării taxelor, facil prin digitalizarea ANAF, şi evident extinderea bazei de impozitare pentru care această analiză va avea loc pe parcursul anului 2022”, a declarat Anghel.

Nici viitorul nu arată bine

După cum știm, autoritățile guvernamentale se întrec în măsuri despre care, zic oficialii, vor crește performanțele pe zonele deficitare semnalate de specialist. Ei bine, Anghel nu crede ca măsurile pe care Guvernul le are în plan vor aduce îmbunătățiri substanțiale și reproșează Executivului că nu a purtat consultări cu mediul de afaceri din țara noastră.

„Recent, vedem o competiţie de propuneri fiscale în spaţiul public care nu sunt detaliate, nu sunt fundamentate, nu au la bază o consultare şi dau impresia că aceste modificări încep să apară peste noapte fără ca la masă să fie actorul principal, şi anume mediul de afaceri care, evident, va trebui să le suporte. Se creează, astfel, impresia că se iau iarăşi decizii fără o consultare. Am stat liniştiţi doi ani de zile, pe timpul pandemiei, dar vedem că pe măsură ce revenim la normalitate reapare această abordare.

Sperăm să fie doar ceva izolat şi să nu continue aceste lucruri. În ceea ce priveşte reaşezarea sistemului privind impozitarea proprietăţilor, avem nevoie de asta, dar nu credem că un impozit suplimentar plătit de cei care deţin mai mult de două locuinţe va funcţiona.

De altfel, în trecut am avut o astfel de impozitare, până în 2016 când a fost schimbată pe următoarele considerente: avea caracteristicile unui impozit pe avere, nu existau baze de date centralizate la nivelul autorităţilor locale şi agenţiilor de cadastru şi nu aveam un sistem de monitorizare pe bază de CNP pentru a şti exact numărul de case deţinute.

Putem vorbi de o reaşezare pe principii ale fiscalităţii verzi, atunci când vorbim de clădiri care au o anumită amprentă energetică sau când vorbim de maşini poluante sau nepoluante. Este cu totul altceva…”, a explicat consultantul PwC România.