De ce nu e o idee bună să te împrumuți la bănci, pentru casă, în perioada următoare

De ce nu e o idee bună să te împrumuți la bănci, pentru casă, în perioada următoare

Visul celor mai mulți dintre români este acela de a avea propria locuință, o casă pe pământ sau un apartament într-un bloc, să nu mai plătească chirie și să stea liniștiți, alături de familie, în proprietatea lor, pe care să o poată personaliza după bunul plac. Ei bine, în 2022 această idee poate să nu fie una atât de bună.

Multiplele crize pe care le traversăm în prezent nu conturează un context deloc favorabil împrumuturilor, din mai multe puncte de vedere.

Pe de-o parte, ratele dobânzilor la credite sunt în plină creștere, după ce Banca Națională a României (BNR), a majorat dobânda de referință, de luna trecută.

Amintim, ca referință, faptul că membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României au hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 9 februarie 2022, a hotărât următoarele:

majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022;
majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5% pe an, de la 3% pe an şi creşterea ratei dobânzii la
facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022;
păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară;
menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, a anunţat BNR.

Efectul s-a simțit imediat pe piața bancară. Principalii indicatori în funcție de care se calculează ratele românilor consemnează creșteri. Săptămâna aceasta, de exemplu, aceștia și-au continuat traseul ascendent.

ROBOR la trei luni – folosit pentru calcularea dobânzilor variabile pentru creditele în lei, luate înainte de luna mai 2019 – a ajuns luni la 4,25%%, față de 4,03%, valoarea din ședința precedentă. Un astfel de nivel al indicatorului pentru dobânzi nu s-a mai văzut în România din luna august a anului 2013.

De asemenea, ROBOR la șase luni a ajuns, la rândul sau, la 4,30%, față de 4,17%. De asemenea, și acesta atinge cea mai ridicată valoare tot din luna august 2013.

Din nefericire, analiștii economici vin cu previziuni negative. Conform acestora, indicii vor evolua și mai mult, în detrimentul consumatorilor. Până la finele anului, ROBOR 4,5% – 5%, iar IRCC la 4%.

Pentru persoanele nefamiliarizate cu termenii bancari, explicăm faptul că ROBOR se ia în calcul pentru creditele contractate înainte de luna mai a anului 2019. Începând cu luna mai a anului 2019, indice de referință pentru calcularea creditelor de consum a devenit IRCC. Banca Națională a României publică zilnic indicele de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare dintr-o anumită perioada (acest IRCC BNR). La finalul fiecărui trimestru, se determina o valoare actualizată a acestuia, care apoi este aplicată pentru următorul trimestru tuturor împrumuturilor cu dobânda variabilă luate de români.

Prin urmare, dacă vei contracta un credit în perioada următoare, ai șanse mari să plătești o rată din ce în ce mai scumpă, în fiecare lună.

Dacă îți dorești propria casă, ai două opțiuni

Consilierii financiari spun că și creșterile de dobânzi pot fi ocolite sau asumate. În linii mari, așa se conturează cele două mari soluții pe care le are în față, în acest moment, un român care își dorește să contracteze un credit pentru achiziționarea unei locuințe.

Practic, fie ocolește scumpirile și variațiile alegând o finanțare cu dobândă fixă, ce vine și ea la pachet cu propriile neajunsuri, în sensul în care banca finanțatoare va lua în calcul deja o dobândă mai mare, pentru a se pune ea la adăpost pe viitor, fie alege să-și asume oscilațiile dobânzilor.

Ce înseamnă această asumare? Practic, vorbim despre niște calcule simple și niste factori de risc pe care trebuie să-i luăm în considerare, înainte de a semna contractul de credit.

La ce ar trebui să te gândești înainte de a lua un împrumut? De exemplu, ar trebui să iei în calcul dacă mai poți susține rata în cazul în care ea crește cu 100,200 sau chiar 500 de lei sau mai mult, în funcție de suma contractată.

Totodată, ar trebui să fii atent la factorii externi, cum ar fi devalorizarea monedei naționale. Dacă-ți primești salariul în lei și euro crește vertiginos, te vei confrunta și cu o scădere acută a puterii de cumpărare.

În aceeași ordine de idei, contextul din prezent trebuie analizat și el cu mare atenție. Vedem scumpiri de preț la carburant, la alimente, la aproape toate bunurile și serviciile de strictă necesitate. Chiar și în aceste condiții îți asumi un angajament financiar de rambursare a unei sume considerabile pe o perioadă extinsă?

Că tot a venit vorba despre perioada extinsă, știi ce vei face peste 10, 20 sau chiar 30 de ani? Probabil că nu, însă rata convenită în prezent (sau chiar mai mare) va trebui achitată și atunci. Vei avea sigur job pe toată perioada de rambursare? Dacă nu, are cine să te ajute?

Nu în ultimul rând, deși sună neplăcut, trebuie luate în calcul și evenimente ce pot apărea neanunțate, cum ar fi o îmbolnăvire, incapacitate de muncă, un necaz în familie sau o altă situație care necesită sprijin și implicare materială pe o perioadă medie sau lungă. Care e planul tău de rezervă pentru această situație.

Piața imobiliară de la noi ar fi supraevaluată

În cele din urmă, un alt motiv pentru care nu e o idee bună ca românii să contracteze credite ipotecare în această perioadă este dat de faptul că unii analiști economici consideră că piața imobiliară de la noi din țară este supraevaluată. Practic, plătim pe imobile mai mult decât fac. Problema va apărea în momentul în care bula imobiliară se va sparge, imobilele vor scădea în preț, vor ajunge aproape de sau chiar la valoarea lor reală, meritată, dar românii vor rămâne în continuare datori la bănci pe sumele inițiale.

De acest fenomen românii încep deja să-și dea seama, iar acest lucru se reflectă în cifre. Dacă, în decembrie 2021, au fost vândute 74.429 de locuințe, în ianuarie 2022, au fost vândute numai 39.510, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

„Debutul anului e mai dificil din perspectiva căutării apartamentelor, a vizionării, e și vacanță prelungită după sărbători. Chiar dacă, în ianuarie, sunt tranzacții mai scăzute, anul acesta, avem minim istoric.

Se întâmplă din cauza scumpirii dobânzilor. Lumea devine mai conștientă de ce înseamnă un credit pe 30 de ani cu ocazia acestor fluctuații de dobânda.

Chiar dacă băncile fac simulări care ar fi rată dacă dobânda crește, oamenii devin conștienți când plătesc efectiv sau constată la simularea unui nou credit că rată e mai mare, așa că din ce în ce mai puțini își permit să cumpere o locuința, avem context de scumpire la energie, gaz combustibil, produse alimentare, materii prime.

Venitul disponibil la sfârșitul lunii e mai mic”, a explicat Iancu Guda, realizatorul emisiunii „Banii în mișcare”, difuzată de Digi24.

Acestea fiind spuse, informațiile de mai sus sunt lansate ca un semnal de alarmă și o avertizare care să te determine să iei cea mai înțeleaptă decizie, să fii conștient de unele riscuri și să analizezi bine beneficiile și eventualele pierderi, în decizia ta de a-ți cumpăra o locuință.