Dacă banca te sună să te împrumute, închide-i telefonul în nas. Nu lua credit acum, că scrie „faliment” pe tine

Dacă banca te sună să te împrumute, închide-i telefonul în nas. Nu lua credit acum, că scrie

Salariile noastre, în general, sunt micuțe, iar pentru a ne îndeplini obiective firești în viață, cum ar fi achiziționarea unei locuințe, a unei mașini sau mobilarea casei, e nevoie să accesăm împrumuturi. Doar că aceste împrumuturi pot fi adevărate capcane financiare, în anumite momente.

Avem nevoie de credite pentru a ne dezvolta. Nu toată lumea primește case moștenire sau mașini cadou. Unii dintre noi trebuie să muncim și să accesăm un credit pentru a ne permite aceste lucruri necesare până la urmă pentru un trai decent. Până și statele în sine se împrumută, pentru a face față cheltuielilor sau pentru a putea realiza investiții. În esență, nu rău să iei un credit, dar poate fi o alegere fatală din punct de vedere economic, dacă te aventurezi să te împrumuți într-o perioadă delicată.

Când spunem „perioadă delicată”, ne referim fix la ceea ce se întâmplă astăzi pe piețele financiare ale lumii, dar și cu banii oamenilor de rând, din care inflația mușcă tot mai adânc, de la o lună la alta. Vom analiza, în rândurile de mai jos, principalele riscuri la care te expui contractând astăzi un credit, fie el ipotecar sau de nevoi personale. Nici măcar nu contează. Ceea ce contează este că nu e momentul să îți faci datorii și să îți asumi angajamente de plată, când nu știi, din niciun punct de vedere, cum va arăta ziua de mâine, cu atât mai puțin cum vei fi peste 30 de ani!

Cel mai mare pericol: dobânzile

Atât la nivel național, cât și internațional, băncile centrale devin tot mai agresive pe piața monetară, în încercarea de a tempera inflația. Astfel, asistăm la o scumpire accelerată a dobânzilor de referință, de la Fed din SUA, la Banca Centrală Europeană și la Banca Națională a României.

Cea din urmă tocmai a decis să aplice o creștere uriașă a dobânzii, de un punct procentual, până la pragul de 4,75% pe an, iar analiștii anticipează că acesta e doar începutul, dat fiind faptul că inflația a sărit de 15% (15,1% în iunie), fiind pe un trend ascendent.

De asemenea, BNR a mai decis și majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută, de la 2,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022, dar și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. În cadrul aceleiași ședinte, s-a stabilit și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit!

„Represiune financiară de această tipologie (ca în ultimul deceniu – n.r.) nu a mai fost decât în anii 30, după Marea Depresiune. Deci dobânzi real-negative pe o perioadă de câţiva ani buni. S-a încercat, faţă de anii 1930, (ieşirea din această situaţie) printr-o emisiune monetară mondială, mai ales la băncile mari, de amploare. Asta a fost realitatea. Ea va fi resorbită foarte greu. După ce introduci atâta emisiune monetară în piaţă, în lume, să o iei înapoi va fi mult mai dificil.

A fost complicată de un război, de o criză energetică, de o suprapunere aş spune puţin fericită, ca să nu spun nefericită, a unui efort de decarbonizare, deci de la o trecere de la combustibili fosili spre alte tipuri de energie şi de un şantaj care este clar. A prins momentul de slăbiciune pentru Europa cel puţin, Moscova, şi a şantajat. Asta este realitatea.

Am intrat într-o perioadă de inflaţie (ridicată) şi dorim să fie foarte scurtă. Mai mult decât atât, am spus care este cel mai mare risc: stagflaţia, pentru că ştiu ce s-a întâmplat în anii 70 şi a durat aproape 10 ani să ieşim din acea situaţie. Nu noi, lumea. Şi atunci s-a dat vina ba pe unul, ba pe altul, ba pe politica monetară… Un asemenea şoc, o creştere de o asemenea amploare a preţului la un produs de bază, care este ţiţeiul… Dar acum avem (un şoc cumulat) şi ţiţei, şi gaze naturale, şi electricitate şi alte materii prime.

Este în acelaşi timp şi inflaţionist şi recesionist. Politicile keynisiste spun aşa: combaţi cu recesiunea cu ceva mai multă inflaţie, ieşi din recesiune. Sau accepţi ceva recesiune ca să combaţi inflaţia. Când le ai pe amândouă este greu. Este nevoie de reforme structurale şi astea cer timp. Vom ieşi greu din această situaţie şi cu ceva răbdare”, explicat Mugur Isărescu.

Imediat, decizia BNR s-a reflectat în scumpiri ale ROBOR, iar IRCC, care se aplică creditelor noi, contractate după luna mai a anului 2019, va crește și el, chiar peste ROBOR, când inflația va începe să scadă, după cum explică însuși guvernatorul BNR.

„S-ar putea ca atunci când inflația se duce în jos și dobânzile scad, IRCC să rămână mai sus decât ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populația are posibilitatea să aleagă. Nu se întâmplă miracole în economie. Niciunul nu este soluția perfectă. După mine, e bine să rămână și IRCC și ROBOR”, a precizat Isărescu, în luna mai a acestui an.

Prin urmare, dacă ai credite mai vechi în desfășurare, sfatul de a cere băncii să-ți schimbe ROBOR-ul cu IRCC ți-ar putea duce salvarea doar temporar.

Nu e momentul să-ți faci noi datorii, că te îngropi singur

Pe lângă riscul generat de dobânzi, ia în calcul și faptul că avem o inflație explozivă, care înseamnă scăderea puterii de cumpărare. Practic, viața de zi cu zi e mai scumpă. Facturile au crescut, mâncarea s-a scumpit, toate bunurile și serviciile de larg consum sunt, în general, mai piperate la preț. Dacă veniturile tale n-au crescut cât să acopere inflația, ești mai sărac de la o lună la alta, deci îți permiți să te îndatorezi, când nu știi cât de mult se pot scumpi toate într-o lună sau două și nu știi dacă salariul sau veniturile tale, în general, vor crește? Cu siguranță, dacă-ți permiți, o faci asumându-ți un risc și te aventurezi într-un hazard.

Pe de altă parte, dacă vorbim despre credite ipotecare, piața imobiliară este foarte scumpă în acest moment. Se vorbește despre o veritabilă bulă imobiliară, prețurile apartamentelor din România fiind supraevaluate, conform unor opinii.

De altfel, în ultima perioada se conturează tot mai mult ideea că ar urma ieftiniri pe piață, din cauza cererii foarte scăzute, care ar forța dezvoltatorii să mai scadă din preț, pentru a vinde ceva și a-și acoperi cheltuielile.

Când economia națională și internațională are probleme, au probleme și firmele. Acest lucru înseamnă că există un risc mai mare de a-ți pierde jobul. Cum vei suporta ratele noi, dacă rămâi fără serviciu?

Prin urmare, dacă n-ai credite deloc, evită-le în perioada următoare. Acest sfat vine de la profesorul de economie Mircea Coșea. Iată ce spunea expertul, pentru Antena 3, zilele acestea:

„Sfatul pe care îl dau, dacă cineva vrea să țînă seama de el, este că pe o anumită perioada să nu apeleze lumea la credite pentru că lipsa această de predictibilitate, de viziune pe viitoarele luni, sau poate chiar pe viitorii ani, fac că o îndatorare să fie din ce în ce mai periculoasă. Pentru că nu mai există nici siguranță locului de muncă, nici siguranță afacerii pe care o ai, nu mai există nici garanția unei politici monetare rezonabile pentru că și băncile la rândul lor sunt obligate să ridice dobânzile în condițiile în care piață bancară se află în dificultate. Deci toate lucrurile merg într-o direcție negativă, cel puțîn deocamdată și nepredictibila.

Iar pericolele sunt mari, pentru că în momentul în care nu reușești să faci față cheltuielilor și dobânzilor îți poți pierde anumite bunuri. Se vorbește de mult timp de pericolul pierderii apartamentului, pentru că asta este averea cea mai de preț a românilor.

Dar deocamdată lucrurile astea nu sunt vizibile, dar dacă lucrurile degenerează, băncile intră în dificultăți pentru că creditele neperformante, adică acelea care nu pot fi rambursate la termen, vor fi din ce în ce mai mari, se poate ajunge și în situația această”, a explicat specialistul în economie, citat de Antena3.

Acestea fiind spuse, desigur că ai libertate deplină asupra bugetului și finanțelor tale personale, doar că nu strică să asculți toate argumentele și să iei decizia cea mai potrivită, calculând riscurile și asumându-ți-le, pentru a nu-ți îngreuna situația!