Cum te pot face ROBOR și IRCC să-ți pierzi casa, mașina sau să intri în faliment: calcule exacte

Cum te pot face ROBOR și IRCC să-ți pierzi casa, mașina sau să intri în faliment: calcule exacte

Tot auzim în ultima perioadă avertismente lansate de analiști, dar și date noi de la Banca Națională a României, care vorbesc despre valorile IRCC și ROBOR. Doar că foarte puțini dintre noi știu, de fapt, însemnătatea lor reală și impactul direct pe care-l au asupra noastră și a portofelului nostru.

Din dorința de a înțelege mai bine mecanismul din spatele ratelor bancare și de a fi mai conștienți de angajamentele financiare pe care ni le asumăm, vom vorbim în rândurile de mai jos despre IRCC, ROBOR, inflație, dobânda pe politica monetară și alte aspecte economico-financiare conexe acestor instrumente.

Să începem aventura noastră în lumea finanțelor cu niște definiții din cărțile de economie. Astfel, economiștii definesc ROBOR ca fiind indicele apărut în 2010, cel mai folosit în calcularea ratelor creditelor contractate în lei în țara noastră. El este de mai multe tipuri ( cei mai populari fiind ROBOR la trei, la șase sau la 12 luni), în funcție de perioada la care se calculează, însă pentru noi Robor la 3 luni (3M) este cel mai important pentru că este utilizat la stabilirea ratei vechilor credite Prima Casă.

Pentru fiecare tip de ROBOR, „ratele de referință sunt stabilite în funcție de orizontul de timp pentru care băncile se împrumută reciproc.

Pentru fiecare scadență în parte, calculează un curs ROBOR ca media aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare dintre cele 10 bănci participante la fixing, pentru depozitele atrase cu 15 minute înainte de publicare, după ce au fost eliminate extremele maxime și minime (…)”, explică financer.com.

De reținut că denumirea indicatorului vine de la abrevierea termenilor Romanian Interbank Offered Rate.

Ei bine, toate împrumuturile cu dobânzi variabile erau calculate ca parte fixă (marja băncii), plus acest indice.

Folosim timpul trecut în exprimarea noastră, deoarece acum creditele noi sunt influențate de IRCC, indice introdus din luna mai a anului 2019. IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

Doar că românii ce au apucat să acceseze credite înainte de mai 2019, încă au ratele influențate de ROBOR, dacă nu și-au refinanțat creditul sau n-au cerut băncii trecerea la noul indice.

ROBOR riscă să explodeze. Stă pe un butoi de pulbere

Ratele influențate în continuare de ROBOR au avut o creștere explozivă în ultimele luni.

La începutul anului 2022, ROBOR 3M se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%.

Pe 16 iunie, ROBOR la trei luni a crescut la 6,17%, faţă de 6,15% și ROBOR la şase luni a crescut la 6,31%, faţă de 6,30%. Din ultima lună a anului 2012 nu s-au mai văzut valori atât de mari la acesti indicatori!

Analiști avertizează că finele anului curent ne-ar putea aduce un ROBOR de 7%, acest lucru înseamnă sute de lei la creditele românilor aflate în derulare.

IRCC e o capcană frumos împachetată?

Zeci de mii de români au dat buzna la bănci, în ultimele săptămâni, pentru a trece schimbarea de la ROBOR la IRCC.

De reținut că totul se poate realiza cu o solicitare către bancă, ce trebuie să-ți răspundă în termen de 30 de zile, dar care nu e obligată să țină cont de doleanța ta. Dacă, totuși, ți se acceptă solicitarea, se va face un contract adițional la contractul tău de credit deja existent!

Revenind, românii s-au îngrămădit să schimbe ROBOR-ul cu IRCC, însă s-ar putea să fie o capcană. Nu o spunem noi, ci însuși șeful Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Guvernatorul susține că, deși IRCC e în acest moment mai avantajos, când inflația va scădea, acesta ar putea deveni chiar mai agresiv decât ROBOR.

„Mai trebuie să ne uităm și în jur, nu doar înainte. Nu trăim într-un turn de fildeș. Avem acest IRCC, el va crește, dar transmisia va fi cu întârziere. Se va duce și se va apropia de ROBOR.

S-ar putea ca atunci când inflația se duce în jos și dobânzile scad, IRCC să rămână mai sus decât ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populația are posibilitatea să aleagă. Nu se întâmplă miracole în economie. Niciunul nu este soluția perfectă. După mine, e bine să rămână și IRCC și ROBOR”, a precizat Isărescu, luna trecută.

Ei bine, am ajuns la inflație. Vorbim despre acel fenomen economic caracterizat de scumpiri în lanț, pe care băncile centrale (inclusiv BNR), încearcă să-l compenseze prin majorarea dobânzii pe politică monetară.

A și făcut-o de câteva ori BNR-ul nostru. Ultima dată, a urcat dobânda-cheie la 3,75% pe an, de la 3%.

BNR a majorat rata cheie de la 3% la 3,75% la ultima ședință de politică monetară în încercarea de a ține inflația care a ajuns deja aproape de 14% pe an sub control. Chiar și-n aceste condiții, inflația e așteptată să atingă apogeul în lunile de vară și să ajungă la o cifră de-abia prin 2023.

Problema nu e la prezentă, însă doar la nivel național. SUA se confruntă cu inflație record în ultimele decenii, la fel și Europa. Rezerva Federală a Statelor Unite a decis a majorat miercuri cu 0,75 de puncte procentuale rata dobânzii, la un interval cuprins între 1,50% şi 1,75%, cea mai mare creştere începând din 1994. Scopul americanilor este tot de a tempera inflația explozivă.

„Inflaţia rămâne la un nivel ridicat, reflectând dezechilibrele între cerere şi ofertă legate de pandemie, preţul mai ridicat al energiei şi presiunile extinse asupra preţurilor”, se arată în comunicatul dat publicităţii de Comitetul de politică monetară al Fed (FOMC), la finalul şedinţei de politică monetară.

Doar că majorările de dobândă înăspresc condițiile de creditare, majorează dobânzile bancare. Oamenii, statele se împrumută mai scump și accesează finanțare mai dificil, băncilor scăzându-le toleranța la risc. Inclusiv din acest motiv vedem cum ROBOR și IRCC cresc precum Făt-Frumos.

Să facem o simulare. ROBOR de 1% vs. ROBOR de 10%

Pentru a ne da seama de cât de mult contează ROBOR, să facem un exercițiu simplu, explicat foarte bine de financer.com: Să presupunem că avem „un indice ROBOR 3M din septembrie 2017, ce era cotat la 1 % și unul pur ipotetic, specific unei crize economice, de 10 %”.

Ei bine, „să zicem că persoana din exemplul acesta avea de achitat în septembrie 2017 suma de 1000 lei – 400 lei drept sold al creditului și 600 lei dobânzi.

Din cei 600 lei – 500 lei reprezentau marja băncii, iar 100 lei erau aferenți indicelui ROBOR 3M (care, așa cum am stabilit, era cotat la 1 % în acel moment).

În total a achitat 1000 lei.

În general, numai în timpul unei crize financiare, ROBOR 3M poate ajunge la o medie de 10 %.

Menținând exemplu de mai sus, dar aplicând creșterea indicelui de referință, persoana în cauză ar fi avut de achitat tot 400 lei soldul creditului + 500 lei marja băncii (care rămân neschimbate comparativ cu exemplul de mai sus) + 1000 lei datorați ROBOR-ului de 10 %.

În felul acesta, rata lunară ajunge la 1900 lei, aproape dublu față de varianta prezentată anterior, pentru același împrumut, cu un ROBOR cu valoare mare”.

Iată, deci, de ce este atât de important ca ROBOR și IRCC să nu crească periculos de mult. Există riscul ca numeroși români datori la bănci să intre în imposibilitate de plată, să-și piardă casele, mașinile sau chiar afacerile, iar băncile să se confrunte cu valuri de credite neperformante. Efectele asupra economiei, în general, ar fi și ele devastatoare.

Citește și: