Până acum nu s-a vorbit deschis despre riscurile ascunse ale dobânzilor piperate: firmele românești, în prima linie

De când ne confruntăm cu o inflație accelerată, dobânzile bancare țin și ele pasul cu scumpirile. Până acum, s-a vorbit doar despre impactul suferit de persoanele fizice împrumutate la bănci, dar adevărul este că există mari pericole și pentru firme.

În acest sens, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), lansează un avertisment privind costurile de finanțare pentru IMM-urile care activează în România.

„CONAF atrage atenția asupra riscurilor provocate firmelor mici și mijlocii de creșterea dobânzilor bancare. Creșterea costurilor creditării este un risc evident și de neevitat, însă firmele mici și mijlocii se pot aștepta la înăsprirea condițiilor de creditare și în consecință, la scăderea cererii de mărfuri și servicii din partea populației.

Intensificarea inflației peste prognozele inițiale a determinat banca centrală să majoreze dobânda cheie cu 0,75%, până la 3,75% – un semnal puternic de scumpire a creditării pentru firme și populație.

Un alt element important este evoluția ratei dobânzii facilității de credit, care a urcat la 4,75% și care arată costurile la care BNR împrumută băncile care au nevoie de lichidități. Dacă băncile se împrumută de la BNR cu 4,75% pe termen scurt, atunci în piața financiară dobânzile la care se împrumută între ele vor fi, evident mai mari.

ROBOR, indice care descrie dobânzile la care se împrumută cu lei băncile între ele, își menține ritmul de creștere. Indicele ROBOR pentru împrumuturile pe trei luni a debutat săptămâna trecută în urcare până la 5,52% și a continuat să crească până la 5,71%, la finalul săptămânii”, transmite sursa citată.

Specialiștii susțin că firmele se confruntă cu o dublare a costului creditării față de debutul acestui an, deși de-abia suntem în a cincea lună.

”Față de începutul anului, creșterea indicilor ROBOR este accentuată, reflectând aproape o dublare a costurilor creditării. La începutul anului, ROBOR la trei luni se afla la 3,02%, iar ROBOR la șase luni era la 3,14%. Cu alte cuvinte, ne-am întors la costurile creditării din 2013, lăsând în urmă o perioadă de ieftinire relativă a acestora”, a observat Cristina Chiriac.

Viitorul stârnește îngrijorare

Previziunile pentru evoluția economică nu sunt de natură să liștească managerii de IMM-uri din România.

Analiștii BNR anticipează că inflația nu este tranzitorie și că de-abia în prima parte a anului 2023 aceasta va ajunge din nou la o cifră procentuală. Până atunci, ne așteaptă apogeul scumpirilor, care ar putea să se materializeze în luna iunie, cu o rată anuală a inflației de 14,2%, mult peste nivelurile prognozate anterior. În aceste condiții, semnalele de alarmă la adresa IMM-urilor se întețesc! BNR ar putea continua să crească dobânda de referință (ajunsă deja la 3,75% pe an), ceea ce va duce la costuri de finanțare și mai mari, prin majorarea dobânzilor de către băncile comerciale.

În linii mari, trebuie notat că finele anului ne-ar putea aduce un ROBOR exploziv, de 7%.

Pe lângă faptul că dobânzile cresc, deci apare o dificultate în rambursarea actualelor credite aflate în derulare, există și perspectiva înăspririi condițiilor de creditare!

Când se pune cenuşă la dovlecei, de fapt. Sfatul de aur al legumicultorilor de top

Ce este şvarţul? Bucureştenii din perioada interbelică îl adorau, băutura avea ceva special

„Estimările analiștilor din piața financiară pentru evoluția dobânzilor sunt alarmante: este posibil ca BNR să urce dobânda sa cheie la 5,5%, iar rata dobânzii la facilitatea de creditare, care descrie dobânda la care banca centrală împrumută băncile care au titluri de stat, să se situeze la 6,50%. În perspectivă, dacă băncile se împrumută de la BNR la 6,50%, atunci analiștii avertizează că ROBOR ar putea urca la 7% la finalul anului.

Cum ratele dobânzilor urmează să crească în următoarele luni, este de așteptat să se intensifice riscul ca băncile să înăsprească și ele condițiile de creditare, deoarece băncile se vor concentra asupra descifrării riscurilor ca debitorii pe care îi împrumută să aibă de fapt mijloacele de a își rambursa împrumuturile”, transmite CONAF.