Comoara de sub noi, ignorată ca de obicei: România a plătit miliarde pentru ceea ce avem deja, zăcământul de gaz de la Cargele

Comoara de sub noi, ignorată ca de obicei: România a plătit miliarde pentru ceea ce avem deja, zăcământul de gaz de la Cargele

La o distanță de 100 de kilometri de București, România ascunde comoara care continuă să fie ignorată de către autorități. Zăcământul de gaz ar putea acoperi necesarul țării pentru o perioadă de doi ani.

Cu toate că subsolul din zona Caragele, județul Buzău, ascunde o adevărată comoară de 30 de miliarde de metri cubi de gaz, locuințele nu sunt racordate la gaz. Acest zăcământ reprezintă cea mai importantă rezervă, însă până în prezent el a fost doar explorat.

Cu toate că în ultimul deceniu au fost descoperite importante rezerve de gaze care însumează peste 1.600 de miliarde de metri cubi, până la începutul acestui an, ele nu au fost exploatate. Numai gazele de șist reprezintă 1.440 de miliarde de metri cubi, însă exploatarea lor reprezintă atât un pericol pentru mediu, cât și un consum uriaș de apă.

În urmă cu șase ani era descoperit zăcământul de gaz din județul Buzău, însă ministrul Economiei, Virgil Popescu a anunțat că abia în anul 2023 acesta urmează a fi exploatat, în timp ce resursele de gaze din Marea Neagră ar urma a fi exploatate începând cu anul 2025.

După cum anunța Romgaz Mediaș în anul 2016, era descoperit un important zăcământ de gaze naturale în satul Caragele, din comuna Luciu. Această platformă măsoară 35 de kilometri lungime și ar trebui explorată la o adâncime cuprinsă între 1.500 și 5.000 de metri, pentru ca gazele să poată fi extrase.

Un an mai târziu, liderii Guvernului deschideau șampania pentru a inaugura începerea lucrărilor de la Caragele. Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu erau invitații de onoare ai Romgaz pentru această „petrecere”.

În 2017 era preconizată o dată cu privire la utilizarea resurselor, iar Romgaz anunța această dată ca fiind în anul 2019. Potrivit evaluării, prețul resurselor ajungea la suma de patru miliarde de lei, o cifră de trei ori mai mică în comparație cu actualul preț al gazului.

Un an mai târziu, termenul de exploatare a ajuns să fie estimat la anul 2021 sau 2022. Directorul Romgaz la acea vreme, Adrian Volintiru anunța că gazul urmează a fi extras la sfârșitul anului 2018, însă ceea ce nu spunea acesta era faptul că gazele naturale exploatate erau cele scoase de sonda de explorare Rosetti 77, care încă se ocupa cu testele.

Această sondă a fost utilizată pentru extragerea gazelor de la o adâncime de 1.500 de metri, însă pungile de gaze importante se află la o adâncime mai mare de 4.000 de metri, potrivit informațiilor transmise de către Romgaz la Agenția pentru Resurse Minerale.

Cu toate că Romgaz anunța în anul 2020 începerea producției, Volintiru adăuga că alte două sonde au fost montate la Caragele. În decursul anului trecut, reprezentanții companiei anunțau că sonda Rosetti 77 a fost însă utilizată pentru explorare și  nu pentru exploatare.

Cu toate că ministrul Energiei consideră că exploatarea va începe în anul 2023, Marcel Ciolacu vine cu un nou termen, fiind vorba despre anul 2024. Reprezentanții Romgaz afirmă că la Caragele se află cel mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit în ultimele trei decenii.

Potrivit publicației Europa Liberă, în urma cercetărilor efectuate, din rapoartele companiei nu reiese faptul că în acest loc se află un zăcământ care să măsoare 30 de miliarde de metri cubi de gaze. De asemenea, din datele obținute de către publicația anterior menționată reiese că în ultimii doi ani, zăcământul de la Caragele a livrat prin sonda de explorare aproximativ 200 de milioane de metri cubi de gaze, ceea ce ar reprezenta consumul industrial și casnic pentru o perioadă de două săptămâni.

Comoara din subsoluri continuă să fie ignorată

Deși anterior era menționat anul 2019 ca fiind cel în care exploatările vor lua startul, specialiștii afirmă că termenele 2023 și 2024 sunt prea optimiste, deoarece Romgaz și-a implicat resursele în proiectul de extragere a gazelor din largul Mării Negre.

Compania dorește să utilizeze șase sonde pentru a extrage gazele din Buzău, iar trei dintre acestea sunt deja în funcțiune. Zăcămintele poartă denumirea satului în care au fost descoperite, însă cu toate că miliarde de metri cubi de gaz se află sub locuitorii zonei, comunele respective nu beneficiază de o rețea de gaze.

Edilul din Rosetti, Costel Crăciun este de părere că locuitorii săi nu vor beneficia de gazele naturale nici măcar în momentul când producția ar începe, însă economia României ar câștiga 2-3 miliarde de euro.

Potrivit expertului Dumitru Chisăliță, într-un ideal care cuprinde cele mai bune condiții și instalații, din permietrul de 30 de kilometri ar putea fi exploatată anual o cantitate suficientă cât să acopere importurile anuale, ceea ce în prezent reprezintă aproape 4 miliarde de metri cubi de gaze.

Din datele ANRE consultate de Europa Liberă reiese faptul că din România au ieșit, în iarna 2021-2022, aproximativ 2,3 miliarde de euro pentru a achiziționa necesarul de gaze cu prețuri cuprinse între 550 și 800 de euro.

În prezent, compania Romgaz reușește să livreze zilnic în sistemul național aproximativ 15 milioane de metri cubi de gaze, în timp ce producția a crescut în acest an. Aproximativ 4 miliarde de metri cubi de gaze au fost produse de către Romgaz de la începutul acestui an, ceea ce reprezintă o creștere de 4,56 de puncte procentuale în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, precum și cu 1,5% în comparație cu începutul anului 2022.

Dintr-un raport al companiei reiese faptul că, pentru ca gazul din Buzău să poată fi extras, va fi nevoie de „15 sonde și instalații tehnologice de suprafață la 10 sonde în valoare totală de circa 45 milioane de euro. Viitoarele eforturi de explorare sunt concentrate în acest moment pe planificarea și realizarea forajelor pentru confirmare și creșterea potențială a volumului resursei estimate cu investiții de peste 100 milioane de euro”.

Același specialist explică faptul că o altă problemă care stă în calea extragerii gazelor naturale din județul Buzău constă în lipsurile de natură legislativă, dar și faptul că unii localncii ajung să ceară un preț excesiv pentru ca sondele să poată fi legate de magistrala națională, conductă care le traversează terenul.

„Sondele stau de ani de zile, deoarece producătorii nu pot trece cu conductele pe terenurile unor cetăţeni. Problema nu e a producătorilor de gaz, ci ţine de abordarea proastă a legislaţiei din România. Din păcate, de această situaţie legislativă incertă profită tot felul de oameni.

În acest moment, sondele care stau nelegate la conducte ar putea reduce importurile de gaze naturale în ţara noastră. Nu le putem lega, pentru că sunt persoane care vor unu sau două milioane de euro pentru a permite accesul. Consider că statul poate rezolva legislativ această problemă”, explică Dumitru Chisăliţă.

România a arătat de-a lungul deceniului că a ratat fiecare oportunitate de a deveni independentă din punct de vedere energetic. În urmă cu zece ani, nebunia exploatării gazelor de șist lua amploare în Europa. Din cauza faptului că exploatarea acestora ar fi însemnat un consum mare de apă, dar și distrugerea pânzei freatice, autoritățile române au anulat exploatarea acestui tip de gaze, zăcăminte care se regăseau în special în județul Vaslui, potrivit Europa Liberă.