Ce se întâmplă cu banii din marile bănci românești: BNR vorbește de criza din 2008

Ce se întâmplă cu banii din marile bănci românești: BNR vorbește de criza din 2008

În cel mai recent raport al BNR se vorbește despre situația băncilor din România, care după criza din 2008 s-au confruntat cu o retragere puternică a capitalului străin.

În acest moment, instituțiile prezente pe piața de profil de la noi din țară se bazează în finanțare pe ceea ce atrag de la clienții români, firme și persoane fizice.

Înainte ca România să devină membre a Uniunii Europene, dar și câțiva ani după momentul din 2007, în băncile din țara noastră a intrat masiv capital străin. În anii ce au trecut 70% din acesta nu mai este prezent!

Potrivit lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, „când criza financiară globală a început în 2008, au avut loc ieşiri mari de capital, de la 24 mld. euro în 2009 la un minim de 7 mld. euro în februarie 2021, adică ieşiri de 17 mld. euro reprezentând o reducere de 70%.

Nivelul finanţării externe a băncilor a scăzut treptat începând cu 2012, ca urmare a implementării unor reguli macropru­denţiale stricte în privinţa creditării în valută.

În perioada crizei (2009-2011), acordul Iniţiativa de la Viena şi împrumutul de la FMI – Banca Mondială – Comisia Euro­peană (de 20 mld. euro) au contribuit la stabilizarea eco­no­miei şi a finanţării externe a băncilor, impunând totuşi reforme foarte costisitoare, în special pentru cetăţeni”.

Banca noastră centrală are încredere în sectorul bancar autohton

BNR consideră că, în prezent, sectorul bancar românesc este solid și bine poziționat pentru a sprijini finanțarea economiei reale. Totuși, spun oficialii băncii noastre centrale, încă există loc pentru creșterea creditării către industrii inovatoare și cu valoare adăugată mai mare și pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene. Aceste evoluții trebuie să se bazeze în primul rând pe recapitalizarea solidă și rapidă a economiei românești

„Pentru a disciplina politicile publice și pentru a realiza o economie echilibrată și un sistem bancar sănătos, considerăm că cea mai bună alegere este stabilirea procesului de adoptare a euro drept prioritate de vârf – asemănător cu Bulgaria și Croația. În acest fel credem că România își poate cataliza energiile în acest proiect și obiectiv comun, servind interesului public al societății noastre”, subliniază BNR.

Etichete: