Bula imobiliară s-a umflat și mai mult. Suntem pe locul doi în UE la demararea lucrărilor în construcții

Bula imobiliară s-a umflat și mai mult. Suntem pe locul doi în UE la demararea lucrărilor în construcții

Cea mai recentă analiză a Eurostat indică faptul că țara noastră a apăsat puternic pedala de accelerație în domeniul construcțiilor, în anul curent.

Suntem statul care înregistrează una dintre cele mai puternice creșteri ale lucrărilor în construcții și trebuie menționat că dominăm atât clasamentul întocmit pe date anuale, cât și pe cel care se raportează la datele lunare.

Cifrele înregistrate de constructorii români ne-au dus în topul UE

Volumul lucrărilor din construcții a atins un nivel impresionant, în anul curent. Împreună cu Italia, țara noastră ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană, din această perspectivă. Primul loc este ocupat de polonezi, cu un procent de 18,4%.

În prima lună din 2022, volumul construcțiilor din țara noastră s-a majorat cu 13,2% față de perioada echivalentă a anului precedent. Ritmul de creștere a urcat de la doar 1,5% în luna precedentă.

Datele cekor de la Eurostat indică faptul că, în ritm lunar, activitatea din construcții pe piața locală a avansat cu 8,3% în ianuarie, după un declin de 0,2% în decembrie.

Deși cifrele analizei europenilor arată optimist, nu același lucru spun constructorii noștri, care avertizează cu privire la iminența unui colaps în sectorul construcțiilor, pe fondul scumpirii accelerate a energiei, materialelor de construcții, crizei forței de muncă și scăderii cererii, din cauza conflictului din Ucraina.

„Numărul de insolvenţe şi falimente din rândul firmelor de construcţii este mai mare decât în 2010, când au fost cele mai multe falimente în sector; lucrurile devin din ce în ce mai dificile”, avertizează Cristian Erbaşu, preşedinte FPSC.

„Dacă analizăm o unitate de timp, să zicem septembrie 2021 – februarie 2022, creşterile în medie ale preţurilor materialelor de construcţii sunt între 60 şi 80 la sută. La acest nivel sunt. Gândiţi-vă ce înseamnă aceste creşteri pe un flux al unor contracte de atribuire care încep cu studiu de fezabilitate şi se termină să spunem cu faza emiterii primei facturi.

Cauzele acestor creşteri fără precedent sunt următoarele: există în acest moment o criză a materiilor prime, o criză generată în primul rând de faptul că anumite materii prime sunt cotate la bursă şi aici vorbim despre minereuri şi ţiţei. De asemenea, este o criză a materiilor prime generată de sustenabilitatea pe care România şi-a asumat-o la nivelul Uniunii Europene. Din cauza asta tot mai multe unităţi de producţie s-au închis în Uniunea Europeană şi probabil că şi în România.

Vă dau un singur exemplu de produs pe care îl folosim în construcţii: plăci de ghips-carton. Circa 70-80% din producţia de ghips-carton se bazează pe reziduurile rezultate din arderea cărbunelui în termocentrale şi doar restul se bazează pe extracţia din cariere de ipsos. Gândiţi-vă ce înseamnă închiderea termocentralelor doar din această perspectivă”, a explicat, la rândul său, Irinel Gheorghe, vicepreşedinte FPSC.