Asculți muzică în timpul serviciului, te costă bani și este obligatoriu prin lege să-i dai

Asculți muzică în timpul serviciului, te costă bani și este obligatoriu prin lege să-i dai

Atunci când asculți muzică în timpul serviciului, parcă desfășurarea activității decurge mult mai simplu și relaxant. Ia aminte însă că acest lucru costă și ești nevoit să plătești pentru acest răsfăț.

Desfășurarea unei activități economice de cele mai multe ori presupune și muzica ambientală. Așadar, spațiile care sunt deschide publicului și la care clienții au acces, apelează la muzică pentru a-i relaxa pe cei prezenți acolo. Acest lucru vine însă la pachet și cu o obligație și anume cea de a plăti licența pentru difuzarea muzicii.

Dacă alegi să difuzezi muzică și să știi că nu te abați de la litera legii, în cazul în care ești proprietarul unui restaurant, bar, sală de așteptare, salon, va trebui să obții o licență de a utiliza muzica în scopuri ambientale, pentru fiecare punct de lucru în care muzica este difuzată în spațiul public.

Atunci când alegi un CD sau un DVD al artiștilor preferați, muzica acestora sau videoclipurile le poți asculta fără a plăti extra, atunci când te afli  în spațiu privat. Dacă alegi însă să le difuzezi în public, având scop comercial, atunci taxa de difuzare trebuie achitată.

Pentru a obține o licență în acest sens, va trebui să de adresezi, după caz, la una dintre următoarele instituții: Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) sau Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor ( UCMR – ADA).

Dacă asculți muzică în timpul serviciului trebuie să plătești o taxă

Toate aceste instituții desfășoară activități în același domeniu, însă ele reprezintă grupuri distincte ale artiștilor, colectând taxele în numele lor, astfel că CREDIDAM reprezintă drepturile interpreților muzicali, UCMR – ADA reprezintă drepturile de autor ale compozitorilor, în timp ce UPFR pe cele ale producătorilor muzicali.

Licențele, la rândul lor sunt de două tipuri și anume:

  • licența de reproducere a cărei contravaloare se plătește către UPFR în cazul difuzării unor melodii din biblioteca muzicală personală;
  • licența de comunicare a operelor muzicale a cărei contravaloare se plătește către toate celei trei instituții anterior menționate.

În cazul licenței UPFR, aceasta nu este ransmisibilă și poate fi achitată pentru o perioadă de un an, având posibilitatea de a prelungi această perioadă. Contravaloarea unei licențe este calculată în fucnția de categoria din care face parte agentul economic, suprafața utilă a punctului de lucru, dar și localizarea sa geografică, adică dacă se află într-o zonă turistică, în mediul rural sau urban.

Această taxă se achită lunar pentru fiecare punct de lucru, iar obligațiile de plată sunt stabilite în baza Legii nr.8/1996 cu privire la drepturile de autor și drepturi conexe. Astfel, dacă dorești să difuzezi muzică într-un centru comercial, taxa pe care va trebui să o plătești lunar va fi de 1.800 de lei, însă într-un restaurant și bar cu o suprafață mai mare de 500 de metri pătrați, taxa va fi de 350 de lei pe lună, potrivit avocatnet.ro.