Adevăratul cost al războiului din Ucraina: pentru ei, pentru noi, pentru toți

Adevăratul cost al războiului din Ucraina: pentru ei, pentru noi, pentru toți

Războiul din Ucraina este, fără îndoială, cea mai mare dramă umanitară produsă în Europa ultimelor mai bine de trei decenii și cu toții sperăm ca această catastrofă să se termine cât mai curând. Din păcate, oricât de repede ar înceta focul, efectele economice ale acestei invazii vor pune mari probleme continentului, mult timp de acum încolo.

În primul rând, războiul din Ucraina ne aduce pierderi de vieți omenești, iar acest lucru este, indiscutabil, cea mai gravă consecință a atacurilor rușilor asupra țării vecine. Economia, infrastructura, lanțurile de aprovizionare, agricultura, locuințele se pot reconstrui, într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, dar viețile pierdute nu mai pot fi recuperate. Aici e cea mai mare dramă a acestui război, pe care toți o regretăm. Însă merită să ne aplecăm atenția și asupra aspectelor de ordin socio-economic, deoarece ele ne vor afecta și pe noi, în calitate de vecini ai acestei țări, dar și restul lumii, din cauza poziției strategice pe care Ucraina și Rusia o ocupau pe mai multe paliere economice, cum ar fi agricultura, exporturile de energie și alte asemenea ramuri de o importanță deosebită pentru bunul mers al economiei globale.

Ucraina va avea cel mai mult de suferit în plan economic

Desigur că efectele economice catastrofale vor aparține Ucrainei. Deși evenimentele sunt încă în desfășurare, iar proporțiile dezastrului cresc pe măsură ce războiul se prelungește, pierderile financiare vehiculate la această oră au capacitatea de a ne îngrozi deja.

Din punctul de vedere al combatanților – cu o populație de 190 de milioane de locuitori – războiul este un dezastru neatenuat. Economia Ucrainei a scăzut cu 16% în primul trimestru al anului 2022, comparativ cu primul trimestru al anului trecut, și ar putea scădea cu 40% până la sfârșitul anului.

Pierderile directe ale economiei Ucrainei din cauza distrugerii și deteriorarii infrastructurii civile și militare au crescut cu 12,2 miliarde de dolari față de estimarea anterioară emisă la sfârșitul lunii martie de 565 de miliarde de dolari.

Potrivit estimărilor comune ale Ministerului Economiei și KSE, pierderile totale ale economiei Ucrainei din cauza războiului, inclusiv pierderile directe și indirecte, inclusiv scăderea PIB-ului, încetarea investițiilor, pierderile de forță de muncă, costurile suplimentare de apărare și de sprijin social, variază de la 564 de miliarde de dolari până la 600 de miliarde de dolari.

Asistăm și la o criză socială majoră, țara vecină depopulându-se de la o zi la alta, văzând cu ochii. Aproximativ 7 milioane de persoane au fost strămutate și aproximativ 4,5 milioane au părăsit țara.

Cercetătorii de la Centrul de Cercetare a Politicii Economice (CEPR) au estimat costul total al reconstrucției Ucrainei în regiune de 220 de miliarde de dolari – 540 de miliarde de dolari, sau între una și de două ori și jumătate valoarea PIB-ului înregistrat de țară înainte de începerea războiului.

Rușii au reușit aproape să radă complet de pe hartă orașe din Ucraina, iar în aceste condiții Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw) consideră că regiunile afectate reprezintă împreună aproximativ 29% din PIB-ul ucrainean. În aceeași ordine de idei, Banca Mondială consideră că PIB-ul ucrainean se va contracta cu 45% în acest an.

Într-un discurs recent în fața Consiliului European, ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a spus că „cea mai grea lovitură” a invaziei ruse asupra Ucrainei a fost primită cu rezistență de populație, referindu-se la aspectul militar, însă situația rămâne foarte dificilă pe plan economic și financiar.

Guvernul vecin investește bani în război, o mare parte din aceștia fiind furnizați de partenerii occidentali. Ucraina va înregistra o creștere a deficitului bugetului de stat de la 2,7 miliarde de dolari în martie la 5-7 miliarde de dolari în aprilie și mai, pe lună, a prezis ministrul de finanțe Serhiy Marchenko pe 12 aprilie, potrivit rapoartelor oficiale.

O altă pierdere pe care o suferă vecinii noștri vine din spectrul mediului privat local. Un sondaj al Băncii Naționale a Ucrainei (BNU) a mai constatat că 30% dintre firmele ucrainene au încetat complet să producă, alți 45% și-au redus producția, iar consumul de energie electrică a scăzut cu 35%. Mai mult, exporturile de cereale au scăzut cu aproape 90%, exporturile totale au scăzut la jumătate.

Mulți analiști spun că e prea devreme să tragem concluzii finale asupra costurilor acestui război, dar un lucru deja e cert: pentru a supraviețui, Ucraina va trebui să se bazeze pe ajutor extern.

Costurile pentru restul Europei

Restul Europei deja plătește economic o parte dintre costurile acestui război. Din păcate, fundalul preexistent nu ne ajută deloc să resimțim mai puțin consecințele financiare ale dezastrului.

Europa spera, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, la o revenire economică post pandemică spectaculoasă, deși inegală la nivelul statelor. Acum, apariția acestui conflict militar înrăutățește situația economică a întregii regiuni și perturbă puternic piețele de mărfuri și bursele internaționale, prețurile petrolului, prețurile la energie, siguranța energetică, ratele anuale ale inflației, politica monetară locală.

Mai mult, Europa va trebui să absoarbă un flux imens de refugiați și trebuie să fie pregătită atât la nivel logistic, cât și financiar să ajute în mod real aceste persoane să se integreze. Uniunea Europeană va trebui, de asemenea, să facă față unei incertitudini dramatice atât în ​​ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și prețurile. Prețurile gazelor au fluctuat în ultimul timp cu până la 70 la sută într-o singură zi. Economiștii estimează că, dacă importurile germane de gaze ar fi întrerupte, economia s-ar putea contracta undeva între 2 și 4 la sută. Aceasta ar echivala cu o recesiune de amploarea crizei provocate de COVID-19.

Conform datelor pe care se bazează analiștii până la această oră, se pare că efectele economice ale războiului se vor resimți mai dur în Europa de Est, din cauză că aici avem țările care înregistrează cele mai mici venituri, față de Vest, dar și statele care au o dependență ridicată de exporturile din Rusia, cu precădere de exporturile de energie.

Cât de scump ne va costa războiul pe termen lung nu știe nimeni în acest moment, cert este că acestea sunt cele mai mari provocări, iar pe termen scurt, inclusiv pentru România, urmează noi valuri de scumpiri, în condițiile în care e așteptată o înăsprire a politicii monetare, atât din partea Băncii Naționale a României, cât și din partea Băncii Centrale Europene. Prețurile vor continua să crească, dobânzile la fel, banii se vor scumpi, se va îngreuna accesul la finanțare, iar acest lucru înseamnă cheltuieli neprevăzute și suplimentare pentru populație și, desigur, diminuarea posibilităților de dezvoltare pentru mediul privat autohton.

Citește și: