10 mănăstiri din România de o frumusețe divină, pe care trebuie să le vizitezi. Locurile sunt unice în lume

10 mănăstiri din România de o frumusețe divină, pe care trebuie să le vizitezi. Locurile sunt unice în lume

Țara noastră este cunoscută pentru frumusețile naturii pe care le oferă. Pe lângă acestea, România se poate lăuda și cu mănăstiri de o frumusețe aparte. Află care sunt cele mai frumoase zece mănăstiri de pe teritoriul țării.

Mănăstiri din România care atrag mii de turiști

Mănăstirile românești sunt de o frumusețe aparte, iar arhitectura lor, de multe ori îi lasă pe turiști muți de uimire. În afara aspectului lor, istoria lăcașelor de cult reprezintă frumusețea nevăzută a acestor construcții impresionante. Iată care sunt cele mai frumoase zece mănăstiri din România.

Mănăstirea Voroneţ

Această mănăstire este una dintre cele mai cunoscute de la noi din țară și totodată se află printre cele mai vizitate. Mănăstirea este una unică datorită culorilor în care a fost pictată. Mănăstirea Voroneț a fost construită în anul 1488 și este considerată a fi cea mai importantă ctitorie a lui Ștefan cel Mare.

Lăcașul de cult mai este cunoscut și sub denumirea de ”Capela Sixtină a Estului” datorită frescei „Judecata de Apoi” fiind pictată cu celebrul pigment „Albastru de Voroneț”. Biserica face parte din patrimoniul UNESCO încă din anul 1993, iar istoria acesteia cuprinde foarte multe evenimente.

Ea a fost ridicată în doar trei luni și trei săptămăni, fiind un record al acelor vremuri. De asemenea, aici și-a petrecut ultimii 26 de ani din viață Daniil Sihastrul până în anul 1496, atunci când a murit și a fost îngropat tot acolo.

Mănăstirea Voroneţ
Mănăstirea Voroneţ

Mănăstirea Prislop

O altă mănăstire iubită de români dar și de către turiști este Prislop . Săptămânal, aici ajuns câteca zeci de mii de oameni pentru a vizita sau pentru a se ruga la mormântul părintelui Arsenie Boca. Mănăstirea datează din secolul al XIV-lea și deține câteva legende.

Arsenie Boca a slujit la mănăstirea Prislop încă din anul 1948, și a fost înmormântat acolo în data de 4 decembrie 1989. Foarte mulți pelerini consideră că pot găsi ajutor la problemele lor rugându-se la mormântul celebrului părinte.

Manastirea Prislop
Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Curtea de Argeş

Construcția acestei mănăstiri a început în anul 1514 la cerința lui Neagoe Basarab de a clădi aici cel mai frumos lăcaș de cult. Meșterul Manole este cel care a lucrat la celebra mănăstire, iar de numele lui este legată și o legendă cunoscută de căre localnici.

La o distanță mică de aceasta se află un izvor pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Potrivit legendei, Manole și-ar fi zidit soția, pe Ana, într-unul dintre zidurile mănăstirii pentru a putea finaliza construcția.

De asemenea, mănăstirea de la Curtea de Argeș este are și rol de necropolă a familiei regale din România. Aici sunt înmormântați primii doi regi ai României, Carol I și Ferdinand. În anul 2003, tot aici au fost aduse rămășițele regelui Carol al II-lea.

Mănăstirea Curtea de Argeş
Mănăstirea Curtea de Argeş

Mănăstirea Putna

Cel mai important lăcaș de cult ridicat de către Ștefan cel Mare este mănăstirea Putna. Aceasta se află pe lista celor mai cunoscute lăcașe de cult din România. Mănăstirea se află la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei și a fost concepută pentru a servi ca necropolă domnească pentru voievod și familia sa.

Ștefan cel Mare a fost înmormântat aici în anul 1504, după ce s-a aflat la domnia Moldovei vreme de 47 de ani și trei luni. Singura clădire care a rămas neschimbată de acum cinci secole este Turnul Tezaurului. Aici erau ascunse bogățiil emănăstirii.

Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna

Mănăstirea Cozia

Într-un top al celor mai vechi mănăstiri din România se poate regăsi și mănăstirea Cozia. Aceasta a fost ctitorită de Mircea cel Bătrân și sfințintă în anul 1388. Undeva la începutul anilor 1500 a fost construită și fântâna care se regăsește în curtea bisericii.

În fiecare an, apa de aici este sfințită de Bobotează și de Izvorul Tămăduirii. Turiștii care ajung la Cozia aruncă bănuți în fântână în scopul de a li se îndeplini o dorință. Aici este înmormântat Mircea cel Bătrân dar și Teofana, mama lui Mihai Viteazul.

Mănăstirea Cozia
Mănăstirea Cozia (Foto: Valceaturistica.ro)

Mănăstirea  Dragomirna

În județul Suceava poate fi găsită și mănăstirea Dragomirna. În interiorul acesteia se găsește și Biserica Pogorârea Sfântului Duh care este considerată cea mai înaltă și îngustă biserică ridicată vreodată. Acest lăcaș de cult are forma unei nave și o lungime de 35 de metri, în timp ce lățimea sa este de 9,5 metri, iar înălțimea de 42 de metri.

Mănăstirea a fost ridicată în anul 1603 de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei. De-a lungul timpului, această mănăstire a câștigat premii europene în ceea ce privește restaurarea spectaculoasă de care a avut parte.

Mănăstirea  Dragomirna
Mănăstirea  Dragomirna (Foto: Ortodoxia.ro)

Mănăstirea Peştera Ialomiţei

Pelerinii pot regăsi, de asemenea, în Masivul Bugeci și mănăstirea Peștera Ialomiței. Aceasta mai este cunsocută și ca Peștera Regilor și este unul dintre cele mai frumoase obiective turistice de la noi din țară. La intrarea în peșteră, turiștii pot observa cimitirul călugărilor vechi de câteva secole.

Peștera se află la 1.700 de metri altitudine, iar așezământul a fost ridicat în secolul al XVI-lea de către voievodul Țării Românești, Mihnea Vodă. Legenda spune că aici și-ar fi găsit refugiu față de cei 1.510 turci aflați pe urmele sale și a decis să ridice mănăstirea în semn de recunoștință.

Peştera Ialomiţei (foto jos), situată în Masivul Bucegi, din judeţul Dâmboviţa, supranumită şi Peştera Regilor, este una dintre cele mai spectaculoase destinaţii turistice din România. La intrarea în Peştera Ialomiţei există un cimitir al călugărilor, vechi de sute de ani, care se crede că primeşte energie nepământeană, fiind mereu cald. Peştera este situată la aproape 1.700 de metri altitudine, într-o zonă abruptă, spectaculoasă, şi poartă hramul “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.

Mănăstirea Peştera Ialomiţei
Mănăstirea Peştera Ialomiţei

Mănăstirea Mraconia

Mănăstirea Mraconia poate fi găsită la strâmtoarea Cazanelor, pe malul Dunării. Din cauza construcției Porților de Fier I din perioada comunistă, aceasta a fost demolată, iar ruinele sale cuprinse de ape. În anul 1993, noua biserică lua ființă, urmând ca peste doi ani să se reînființeze vatra monahală.

Mănăstirea Mraconia
Mănăstirea Mraconia

Mănăstirea Maria-Radna

Această mănăstire se află la 35 de km de Arad și aproximativ 60 de km de Timișoara. Mănăstirea reprezintă principalul loc de pelerinaj al catolicilor din vestul țării și se consideră că multe minuni au fost înfăptuite aici. Franciscanii au ridicat prima capelă în anul 1520, iar în 1626 aceasta a fost reînființată la Radna.

Șapte decenii mai târziu, turcii încendiau vechea biserică devenind scrum, mai puțin o icoană a Maicii Domnului. Pentru că acest miracol a avut loc, o nouă bisericp a fost reconstruită și sfințită în anul 1767 de către episcopul Engl.

Mănăstirea franciscană de la Radna
Mănăstirea franciscană de la Radna

Mănăstirea Bârsana

Această mănăstire poate fi recunoscută pentru arhitectura sa impresionantă și totodată pentru înălțimea ei, fiind construită din lemn și măsurând 57 de metri. Între anii 1735-1740, aceasta a reprezentat reședința Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului, atunci când a fost desființat oficial.

Construcția a început în anul 1720, iar în 1806, ea a fost mutată pe dealul Jbar unde poate fi regăsită și astăzi. În anul 1999, aceasta era inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Mănăstirea datează de pe vremea domniei voievodului Dragoș, fiind reconstruită în anul 1993.

Mănăstirea Bârsana
Mănăstirea Bârsana (Foto: Flickr)
Citește și: