Strategiile comerciale folosite de lanțurile de magazine pentru a mări prețurile. Tacticile care îți golesc portofelul

Pentru mulți consumatori, mersul la cumpărături a devenit o experiență tot mai frustrantă. Deși suma afișată pe bonul fiscal crește constant, produsele din coș par să fie mai puține decât în trecut. În același timp, numeroși clienți observă că unele alimente nu mai au același gust sau aceeași consistență cu care erau obișnuiți. Potrivit specialiștilor în protecția consumatorilor, în spatele acestei situații se află o serie de practici comerciale utilizate de producători și marii retaileri pentru a face față presiunilor economice și pentru a-și proteja marjele de profit.

Cum ajung consumatorii să plătească mai mult pentru aceeași categorie de produse

Chiar dacă în anumite perioade statisticile indică o temperare a creșterii prețurilor, realitatea resimțită de cumpărători poate fi diferită. Costul real al alimentelor nu este influențat doar de prețul afișat pe raft, ci și de cantitatea efectivă de produs primită în schimbul banilor plătiți.

Experții atrag atenția că numeroase produse au suferit modificări care nu sunt întotdeauna observate imediat de către clienți. Ambalajele rămân asemănătoare, poziționarea la raft nu se schimbă, iar prețul poate părea neschimbat. În realitate, consumatorul primește o cantitate mai mică de produs decât în trecut.

Această situație contribuie la creșterea cheltuielilor lunare destinate alimentației, obligând multe familii să își reorganizeze bugetele pentru a acoperi costurile necesare cumpărăturilor de bază.

Vezi și:

Ce studii are Adrian Veștea. Premierul desemnat a urmat cursurile unei universități care a fost desființată

Shrinkflation, metoda prin care produsele devin mai mici

Una dintre tacticile despre care vorbesc specialiștii este cunoscută la nivel internațional sub denumirea de „shrinkflation”.

Această practică presupune reducerea gramajului sau volumului unui produs fără o modificare evidentă a ambalajului și fără o schimbare majoră a prețului de la raft.

Astfel, un pachet de unt care avea cândva 200 de grame poate ajunge să conțină doar 180 sau 175 de grame. În mod similar, o sticlă de suc poate avea un volum mai mic decât în trecut, chiar dacă aspectul general al ambalajului rămâne apropiat de cel cunoscut de consumatori.

Vezi și:

Cumpărăturile la care au început să renunțe românii din cauza scumpirilor. Schimbare majoră în obiceiurile de consum ale populației

Românii nu se pot abţine de la cumpărături, arată un studiu recent. Ce îi face să revină în magazine

Prin această strategie, cumpărătorul achită aceeași sumă sau una foarte apropiată, însă primește mai puțin produs. Diferența poate părea redusă la prima vedere, dar efectele devin vizibile atunci când este analizat costul raportat la suta de grame sau la unitatea de măsură utilizată pentru produsul respectiv.

Potrivit specialiștilor, această metodă este folosită pentru a evita impactul psihologic pe care l-ar avea o majorare directă și evidentă a prețurilor.

Skimpflation, fenomenul care schimbă rețetele produselor

O altă strategie menționată de experți este „skimpflation”, considerată de unii chiar mai îngrijorătoare decât reducerea gramajelor.

În acest caz, produsul își păstrează aproximativ aceeași cantitate, însă rețeta este modificată prin înlocuirea unor ingrediente considerate mai costisitoare cu alternative mai ieftine.

Exemplele oferite de specialiști includ reducerea procentului de carne din anumite preparate și înlocuirea acesteia cu apă, amidon sau carne separată mecanic. În alte situații, ingredientele utilizate în produse lactate sau de patiserie sunt schimbate, iar untul este substituit cu diferite uleiuri vegetale mai ieftine.

Aceste modificări pot influența atât gustul produsului, cât și valoarea sa nutritivă. Consumatorii au impresia că achiziționează același produs pe care îl cumpărau de ani de zile, însă compoziția poate fi semnificativ diferită.

Efectele asupra bugetului și alimentației consumatorilor

Potrivit experților în protecția consumatorilor, utilizarea ingredientelor mai ieftine poate duce la creșterea conținutului de grăsimi trans, zaharuri adăugate și aditivi.

În același timp, reducerea gramajelor și modificarea rețetelor transferă către cumpărători o parte importantă a costurilor generate de perioadele de inflație și de creșterea cheltuielilor din industrie.

Rezultatul este că multe gospodării ajung să aloce sume mai mari pentru hrană decât în trecut, chiar și atunci când prețurile unor produse par să nu se fi modificat semnificativ.

Specialiștii subliniază că aceste practici sunt legale atât timp cât informațiile obligatorii sunt actualizate pe etichetă. Totuși, ei atrag atenția că schimbările sunt adesea observate cu dificultate de către consumatori, mai ales atunci când sunt prezentate discret pe ambalaje.

Câți bani trebuie să fi contribuit pentru o pensie de 5.000 de lei în România. Salariul și punctele de care ai nevoie