Turismul la români: ce tendință suferă schimbări și cum influentează asta industria

Turismul la români: ce tendință suferă schimbări și cum influentează asta industria

Atunci când vorbim despre români, se știe că, în ultimii ani, nu au fost tocmai cei mai plimbăreți europeni. Lipsa banilor și a timpului și-a spus cuvântul, astfel că, raportat la nivel de țară, puțini au fost cei care s-au putut bucura, pe deplin, de vacanța în România sau în alte țări ale lumii.

Ați putea spune că afirmația de mai sus nu este întocmai adevărată, însă judecată la nivel general (nu neaparat nișat pe propria bulă, cercul de prieteni sau individual), vom constata că în ea se află foarte mult adevăr. România este, fără niciun dubiu, o țară săracă. Dacă o mică parte dintre români merg anual în vacanțe atât în țară, cât și în afara acesteia, majoritatea nu se bucură de asemenea privilegii, din motivele enunțate mai sus.

Comportamentul turistic al unora dintre români s-a schimbat, în ultimii doi ani

Pandemia ne-a modificat structura. Ceea ce nu apreciam îndeajuns, înainte de 2020, am ajuns să punem pe un piedestal, în prezent. Lockdown-urile și restricțiile ne-au făcut să înțelegem că există viață și dincolo de birou. Ba mai mult, telemunca a amplificat considerabil nevoia oamenilor de a ieși din case, din orașe și chiar din țară. O nevoie psihologică, manifestată în cel mai pur mod posibil.

Conform unor studii recente, românii au început să pună preț pe locurile de cazare izolate, situate cât mai departe de forfota orașelor. Iar dacă acestea se află în mijlocul naturii, locul de care am fost atât timp privați, cu atât mai bine.

Mai mult, românii au început să aprecieze, deopotrivă, acele locații care oferă condiții optime de igienă. „Aproape toţi participanţii (98%) la studiul nostru au nevoie de flexibilitate şi de posibilitatea de a-şi schimba şederea planificată şi de a-şi anula gratuit călătoria. Deloc surprinzător, preferinţa pentru servicii suplimentare de igienă (de exemplu, dezinfectant pentru mâini, mască, mănuşi) şi condiţii de menţinere a distanţei sociale adecvate (de exemplu, capacitate redusă, mese în cameră) este, de asemenea, peste 95%”, a concluzionat Kata Padar, senior market researcher la Nielsen IQ.

Citește și: