Românii din România, mai săraci ca niciodată: ce ne rezervă viitorul, conform experților

Recent, Eurostat a publicat un raport care indică faptul că descendenții părinților cu studii scăzute au șanse mai mari de a trăi în sărăcie atunci când ajung la vârsta adultă.

În 2019, rata riscului de sărăcie în UE a fost de peste două ori mai mare pentru adulții cu vârste între 25 și 59 de ani ai căror părinți aveau un nivel scăzut de educație de 20,3% decât pentru persoanele ai căror părinți au atins un nivel ridicat de educație 8,6%. Rata corespunzătoare a fost de 12,0% pentru persoanele ai căror părinți aveau un nivel mediu de educație.

Rata de risc de sărăcie este ponderea persoanelor cu un venit disponibil echivalent după transferul social sub pragul de risc de sărăcie, care este stabilit la 60 % din venitul disponibil median echivalent național după transferuri.

Acest indicator nu măsoară bogăția sau sărăcia, ci veniturile scăzute în comparație cu alți rezidenți din acea țară, ceea ce nu implică neapărat un nivel de trai scăzut.

Orașul popular din Austria unde românii nu vor mai putea ajunge cu avioanele Wizz Air. Zborurile vor fi anulate de la 11 ianuarie 2025

Horațiu Potra, eliberat. ”Mercenarul lui Georgescu” are interdicție de a părăsi țara. Explicațiile avocatului

Rata riscului de sărăcie înainte de transferurile sociale este calculată ca ponderea persoanelor care au un venit disponibil echivalent înainte de transferurile sociale care este sub pragul de risc de sărăcie calculat după transferurile sociale. Pensiile, cum ar fi indemnizațiile pentru limită de vârstă și de urmaș, sunt considerate ca venit, înainte de transferurile sociale și nu ca transferuri sociale. Acest indicator examinează inexistența ipotetică a transferurilor sociale.

România se confruntă cu o problemă gravă

Rata persistentă a riscului de sărăcie arată procentul populației care trăiește în gospodării în care venitul disponibil echivalent a fost sub pragul de risc de sărăcie pentru anul curent și cel puțin doi din ultimii trei ani. Calculul lui necesită un instrument longitudinal, prin care indivizii sunt urmăriți pe parcursul a patru ani.

Ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie care aveau părinți cu un nivel scăzut de educație a fost de peste 20% în 10 state membre ale UE: Estonia, Grecia, Luxemburg, Spania, Italia, Polonia, Lituania, Letonia, Bulgaria și România, cu cea mai mare rată înregistrată în România de 37,4%.

În schimb, cele mai scăzute rate au fost observate în Cehia 9,3% și Danemarca 9,4%, precum și în Țările de Jos și Finlanda ambele 10,3%.

Cea mai mare rată a riscului de sărăcie în rândul persoanelor care aveau părinți cu studii superioare a fost în Austria 14,8% și Suedia 12,7%, în timp ce cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Cehia 2,3% și România 3,2%.