Povestea bărbatului care are un implant în creier și poate controla roboții cu puterea minții

Neuralink, compania finanțată de miliardarul Elon Musk, a dezvăluit săptămâna aceasta un nou design pentru o interfață creier-computer pe care a testat-o ​​la animale.

Nathan Copeland este una dintre puținele ființe umane care are deja o interfață de lucru de acest gen. Și-a rupt coloana vertebrală într-un accident de mașină și este paralizat de la piept în jos.

Spre deosebire de prototipul Neuralink, care se conectează la creier prin zeci de fire subțiri și este menit să fie, în cele din urmă, suficient de mic pentru a sta în interiorul craniului și a transmite semnale wireless, prototipul lui Copeland este format din patru plăcuțe de electrod de siliciu și este introdus în creier. Acest dispozitiv îi permite bărbatului să controleze roboții și computerele și îi trimite stimuli exteriori înapoi în creier.

Din 2014, Copeland a făcut parte dintr-un proiect de cercetare la Universitatea din Pittsburgh condus de cercetătorii Michael Boninger și Andrew Schwartz. Technology Review l-a intervievat despre această experiență, dar și despre ce crede despre tehnologia Neuralink.

Ce să presari la rădăcina pomilor din livada după 15 martie. Detaliul care îţi asigură roade bogate

Horoscopul zilei duminică, 16 martie 2025. Provocări şi surprize frumoase pentru finalul săptămânii

“Când m-am înscris, am fost primul om care a avut implanturi în cortexul senzorial, dar nu am fost primul care a avut dispozitivul din Utah. El fusese testat înainte. Cred că suntem aproximativ 20 de persoane până acum care-l au”, conform lui Nathan.

„M-aș juca mai multe jocuri video cu implantul lui Elon Musk”

El a declarat că Neuralink a tot vorbit despre longevitatea implantului și, de asemenea, despre un număr mare de electrozi. “Întotdeauna spun că mi-aș fi dorit să fi pus mai mulți electrozi în mine. Practic, cu cât ai mai mulți electrozi, cu atât înregistrezi mai mulți neuroni, așa că mi-aș imagina că sarcinile de grad superior ar fi mai ușoare”, explică bărbatul.

Copeland spune că astfel ar avea mai mult control. Mai ales ca să se joace multe jocuri video. Dar nu este chiar așa ușor cum pare la prima vedere. El spune că a avea un asemenea implant este “un job în sine, deși guvernul nu vede lucrurile chiar așa”.

“Participant la cercetare este titlul “jobului” meu. Pionier BCI (interfața creier-computer) mă denumește Blackrock, compania care produce matricile din Utah”, spune acesta.

El explică faptul că este impresionant să poți controla lucrurile cu mintea: “Când ai un accident ca al meu și ești limitat la ceea ce poți face și la cum poți interacționa în mediul tău, a face ceva de genul acesta este foarte plin de satisfacții, chiar dacă nu există beneficii pentru sănătate”.

“Îmi place să joc jocuri video. Până acum, joc Sonic Hedgehog 2 în principal. Îmi doresc foarte mult să joc Final Fantasy XIV și am jucat Pac-Man Championship Edition DX”, spune el, întrebat care este activitatea lui preferată pe care o poate face cu dispozitivul din creier.

Un astfel de implant cerebral le-ar putea oferi o viață normală persoanelor paralizate și nu numai

Iar cu implantul cerebral al lui Elon Musk declară că ar face același lucru. “Aș juca jocuri cu el. Sincer, asta aș face. Îmi plăcea mult să joc jocuri video și nu mai pot la același nivel”.

Nathan are implanturi care transmit sensul tactil creierului. Are, mai exact, două implanturi în cortexul somatosenzorial. El descrie că senzațiile variază de la presiune, furnicături, căldură, vibrații, uneori bătăi: “Senzațiile sunt la baza degetelor mele, lângă palmele mele sau la încheietură”.

Unele dintre ele, cum ar fi presiunea și atingerea, sunt aproape de analogul natural din lumea reală, explică acesta. Furnicăturile nu sunt nenaturale, dar au comparații mai puțin evidente cu senzațiile pe care le simțeam înainte de accident. Dar acum i se par naturale.

El poate controla obiecte, poate întreprinde diverse activități, poate chiar și controla roboți. Dar, din câte spune el, nu se consideră un cyborg. El spune că și-ar dori să folosească interfața și acasă, în treburile zilnice, dar încă nu are aprobarea necesară. Însă se lucrează la acest aspect.

Este o tehnologie care ar putea fi de un ajutor imens pentru persoanele care au suferit accidente și nu mai au o viață normală, spune el. Însă și-ar dori ca toți oamenii să fie mai deschiși la minte în ceea ce privește această tehnologie care ne-ar putea ajuta pe fiecare dintre noi în viitor.