Mihai Șora te ajută să vezi piramidele cu alți ochi: piramida lui Keops, dintr-o perspectivă fascinantă

Mihai Șora te ajută să vezi piramidele cu alți ochi: piramida lui Keops, dintr-o perspectivă fascinantă

Marea Piramidă din Giza, numită și piramida lui Keops, este localizată pe Platoul Gizeh – orașul Gizeh, necropola anticului Memphis, actualmente parte a capitalei Cairo.

Aceasta este singura minune a lumii care nu necesită descrieri ale istoricilor din antichitate sau ale poeților. Este singura minune a lumii asupra căreia nu se fac speculații referitoare la formă, mărime și prezentare. Este cea mai veche și, totuși, singura care a supraviețuit timpului. Contrar părerii generale, numai Marea Piramidă a lui Keops, nu toate cele trei Mari Piramide, se află pe lista celor șapte minuni ale lumii antice.

Filosoful și eseistul român Mihai Șora este foarte activ pe Facebook, iar postările sale strâng sute, chiar mii de like-uri. În inconfundabilul său stil de a scrie, Șora a postat recent despre piramida lui Keops, dintr-o perspectivă interesantă.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Alexander Ladanivskyy | Travel (@ladanivskyy)

“Nimic spectaculos la prima vedere: niște bucăți de piatră dispuse într-o oarecare ordine; par a alcătui o grămăjoară compactă, aflată în bătaia Soarelui; sunt multe iregularități acolo, dar relativ neglijabile, încât nu distorsionează ansamblul, care păstrează, în ciuda imperfecțiunilor punctuale, coerența și unitatea întregului”, scrie filosoful, într-o postare pe rețeaua de socializare.

Piramida lui Keops, dintr-o perspectivă unică

La finalul postării, Mihai Șora a atașat o fotografie realizată de fotograful Alexander Ladanivskyy, cu piramida pozată de sus.

“Dragi prieteni, iată piramida lui Keops. Fotografiată cu o dronă – de la o înălțime suficient de mare pentru a prinde tot edificiul, însă având și detaliul fiecărei pietre –, nu-ți transmite spontan aceleași senzații ca ilustrațiile de la sol, pe care ochiul le-a învățat, le recunoaște imediat și le dispune în panteonul afectiv. Ajunge, așadar, să schimbi perspectiva pentru ca ochiul să prindă alte nuanțe, să perceapă altcumva ideea de perfecțiune și rigiditatea ei constitutive”, completează acesta.

Mihai Șora face apoi o scurtă istorie a piramidei: “Știm că Marea Piramidă din Giza are peste două milioane și jumătate de metri cubi de piatră, că vârful – care culmina la 146 de metri – era acoperit cu aur; că blocurile de piatră aflate acum la vedere nu se distingeau odinioară, fiind placate cu structuri netede, din calcar. Autoritățile locale nu le mai permit astăzi turiștilor să escaladeze piramidele – un bun început pentru a le ocroti de nerozia celor care, odată ajunși sus, obișnuiau să-și scrijelească numele în piatra milenară, să deseneze stupide inimioare sau alte însemne inepte în context”.

“Tulburător – dincolo de prodigioasa lor masivitate, de raționalitatea matematică (dar nu mai puțin misterioasă) a arhitecturii interioare, de toate pasiunile și exploziile de inteligență hermeneutică pe care le-au trezit de-a lungul timpului – este și faptul acesta atât de simplu, evident în chiar clipa în care îți apare imaginea: piramidele nu au fost ridicate pentru ca ochiul uman să le privească de sus”, conchide filosoful.

Citește și: