Încălzirea globală, în kilometri de ghețari topiți: abia acum înțelegem gravitatea schimbărilor climatice

Încălzirea globală, în kilometri de ghețari topiți: abia acum înțelegem gravitatea schimbărilor climatice

Încălzirea globală continuă să fie un fenomen foarte abstract pentru o secțiune semnificativă din populație. Este greu să înțelegi un grad în plus la temperatura medie la fiecare câțiva ani, dar când vezi ritmul topirii ghețarilor, este imposibil să mai fii ignorant.

O mare parte din Islanda este dominată de ghețari. Așa a fost dintotdeauna. Din păcate, aceștia par să dispară într-un ritm surprinzător de alert, iar eforturile pentru prevenirea unui dezastru global sunt infime spre inexistente.

Amenințați cu dispariția aproape completă până în 2200, ghețarii islandezi au pierdut deja aproximativ 750 km2 din suprafața de la începutul anilor 2000, sau 7% din suprafața lor totală, sub efectul încălzirii globale, potrivit unui studiu publicat la începutul acestei săptămâni, citat de AFP.

Ca referință, aproximativ 10% din suprafața Islandei este acoperită de ghețari. Din păcate, doar în 2019, valoarea cu pricina s-a micșorat cu 10.400 kilometri pătrați. La momentul respectiv, analiza din spatele numărul îngrijorător a apărut în publicația de specialitate Jokull sau Ghețarul, în islandeză.

Din 1890, islandezii au început să consemneze topirea ghetarilor. De atunci și până în prezent, s-au topit aproximativ 2200 de kilometri pătrați sau 18% din totalul lor. Din păcate, aproape o treime din acest declin a avut loc începând cu anul 2000, în ultimii 20 de ani.

Dacă vrei să vezi lucrurile altfel, contracția de-a lungul a două decenii reprezintă aproape suprafața totală a Hofsjökull (810 km2), a treia cea mai mare calotă de gheață de pe insula Atlanticului de Nord.

Încălzirea globală se vede mai tare în Islanda

”Variațiile din zona ghețarilor din Islanda începând cu anii 1890 arată un răspuns clar la variațiile climatice”, subliniază autorii studiului. „Au fost destul de sincroni în toată țara, deși valurile (mișcări puternice de gheață) și activitatea vulcanică subglacială influențează poziția unor margini de gheață”, au adăugat ei.

Islanda ia foarte în serios efectele schimbărilor climatice încă din 2014, când un important ghețar a dispărut prin topire, Ok sau Okjokull (ghețarul Ok) era numele său. Conform estimărilor de pe termen lung, până în 2200 vor dispărea aproximativ 400 de masive glaciare.

Deși situația de mai sus este detaliată pe Islanda, situații la fel de grave se văd în Alaska și în Alpi. Aproximativ 220.000 de ghețari de pe planetă au pierdut în medie 267 miliarde de tone de gheață pe an între 2000 și 2019. Din alt punct de vedere, aceasta este o rată anuală care a accelerat cu 30% în două decenii și se apropie acum de 300 de miliarde de tone.

Datele de mai sus fac parte dintr-un raport de evaluare al Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice (IPCC), programat pentru publicare în 2022.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: