Energia regenerabilă în România, un mit: de ce va fi mult mai scumpă decât crezi

Energia regenerabilă în România, un mit: de ce va fi mult mai scumpă decât crezi

În teorie, energia regenerabilă ar trebui să vină ca o mană cerească pentru utilizatorii casnici. Este ca și cum energia electrică pică din cer. Realitatea din România este însă mai complexă, iar prețurile mai mari.

Corneliu Bodea este președintele Centrului Român al Energie sau CRE și CEO al Adrem. În cadrul proiectului Noi tehnologii în energie al Agerpres, Bodea a detaliat mai multe piedici cu care se confruntă românii în tranziția la energie regenerabilă. Cel mai important aspect fiind cel al prețului cauzat de un handicap masiv pe partea de infrastructură.

Energia eoliană și solară, un vis frumos pentru români

Dacă nu era evident pentru cineva, România are un handicap masiv nu doar la capitolul infrastructură rutieră, dar și energetică. În timp ce lipsa autostrăzilor se reflectă în numeroase accidente, lipsa unei infrastructurii inteligente de transport și distribuție a electricității se manifestă prin costuri mai mari pe facturile românilor.

„Aş dori să încep acest subiect prin a aduce câteva lămuriri într-un domeniu care este dominat de confuzii, începând de la termenii folosiţi şi până la semnificaţia şi importanţa acestui proces. Ne referim la digitalizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei (gaz şi electricitate) ca la acel proces care automatizează colectarea şi procesarea datelor (a informaţiilor din proces) în scopul creşterii relevanţei pe baza analizei acestor date, a creşterii eficienţei, a creşterii flexibilităţii şi rapidităţii cu care este condusă această infrastructură.

Procesul care vizează digitizarea acestui domeniu este diferit şi se referă la convertirea datelor de tip analogic în date digitale. Transformarea digitală a acestei infrastructuri critice (termen de asemenea utilizat) se referă mai ales la aspectele de ordin cultural şi managerial care implică adoptarea metodelor de analiză, implementarea proceselor adaptate la o astfel de infrastructură digitizată şi digitalizată. Toate cele trei procese sunt de actualitate şi de interes pentru infrastructura la care ne referim, deşi în cele ce urmează doresc să pun accentul mai ales pe ceea ce ţine de digitalizare”, a atras atenția Corneliu Bodea.

Problema nu ține însă doar de digitalizarea infrastructurii, ci și de adopția soluțiilor moderne și regenerabile de către utilizatorii casnici și furnizori. „Am fost pus deseori în situaţia de a fi nevoit să explic că pentru a putea gestiona o generare de energie dominată de surse instabile, în general reduse ca putere şi puternic distribuite geografic, este nevoie de o legătură între consum şi producţie cu un grad de flexibilitate şi rezilienţă ce nu poate fi asigurat decât de o infrastructură cu un înalt grad de digitizare, unde informaţia circulă practic instantaneu, iar decizia este descentralizată şi automatizată”, explică specialistul.

O infrastructură digitalizată poartă numele de smart grid (reţea inteligentă), concept ce include sisteme diverse precum: smart metering, soluţii SCADA, geographical information system, asset management, demand response etc. Funcţionarea logică şi interdependentă a unor astfel de sisteme necesită o transformare digitală la nivelul companiei şi creează baza necesară pentru dezvoltarea şi creşterea eficienţei soluţiilor distribuite de generare din surse regenerabile.

În mod regretabil, însă, acestea lipsesc la noi într-o proporție semnificativă. Astfel, utilizarea la potenţial maxim a energiei eoliene sau solare nu poate fi asigurată şi ca urmare, rentabilitatea acestora este scăzută, ceea ce înseamnă un preţ mai mare al energiei pentru consumator, consideră Bodea.

„În România, am curajul să declar că nivelul de inteligenţă a reţelelor este pe unul dintre ultimele locuri din UE, poate chiar pe ultimul. Această realitate va întârzia şi face puţin eficientă adopţia de tehnologie regenerabilă atunci când discutăm de ţinte de peste 30% în astfel de tehnologii de generare şi va face imposibilă ţinta de peste 50% pe care o avem în faţă. Consider că avem timp să recuperăm, cu condiţia ca eforturile experţilor şi voinţa politicienilor să fie disponibile”, a completat preşedintele CRE.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: