05 ian. 2021 | 13:17

Dezastru pentru românii care stau la bloc. S-a aflat acum ce se întâmplă de fapt

CHESTII
Dezastru pentru românii care stau la bloc. S-a aflat acum ce se întâmplă de fapt

2020 a venit cu numeroase probleme. Și pandemia n-a făcut, în multe cazuri, decât să sublinieze lipsuri, neajunsuri sau situații economice dificile, așa cum e cazul și cu situația locuințelor din România.

Datele Eurostat vin cu o veste teribilă pentru români: stăm în cele mai aglomerate locuințe din Europa. Bilanțul pe 2020 arată că, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 17,2% din populație trăia în gospodării supraaglomerate.

Ce înseamnă supraaglomerarea? Ei bine, când numărul camerelor e insuficient comparativ cu cel al membrilor din gospodărie. Cu o oarecare surpriză, sau fără, pe primul loc e România.

În România, aproape jumătate din populație (45,8%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Ceea ce probabil ai remarcat prin discuții cu cei din jurul tău sau poate chiar tu ești în această situație.

Cum e situația locuirii în alte state, față de România?

Alte state membre UE aflate într-o situație similară, cu două din cinci persoane care trăiau în anul 2019 în gospodării supraaglomerate, sunt Letonia (42,2%), Bulgaria (41,1%), Croația (38,5%) și Polonia (37,6%).

Există însă și cazuri ceva mai optimiste, cum era de așteptat când vorbim de un întreg continent. La polul opus, statele membre cu cele mai scăzute rate de supraaglomerare sunt Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta (3,7%) și Olanda (4,8%).

Mai merită menționat că aproape trei sferturi din populație trăia, în 2020, în locuințe subocupate (adică locuințele sunt considerate prea mari pentru necesitățile celor care locuiesc în gospodăriile respective) în Malta (72,6%), Cipru (ambele cu 70,5%) și Irlanda (69,6%).

Alte state membre unde mai mult de jumătate din populație trăiește în locuințe subocupate sunt Spania (55,4%), Luxemburg (54%), Belgia (53,9%) și Olanda (53,4%).

În schimb, mai puțin de 15% din populație trăia în locuințe subocupate în România (7,7%), Letonia (9,6%), Grecia (10,7%), Bulgaria (11,5%), Croația (12%), Slovacia (14%) și Italia (14,2%). Va fi interesant de cum se schimbă peisajul locuințelor pe măsură ce măsurile provocate de pandemie vor duce la o regândire a spațiului de muncă, locuit și relaxat.