De ce cumperi ce nu-ți trebuie, iar pandemia te-a dus la achiziții ”din panică”

De ce cumperi ce nu-ți trebuie, iar pandemia te-a dus la achiziții ”din panică”

Creierul uman este fascinant. Găsește surse de fericire în cele mai ciudate locuri. În căutarea experienței care să-ți amplifice nivelul de endorfine, s-ar putea însă să cheltui mai mulți bani decât ar trebui sau decât ai. Ca referință, endorfinele mai sunt supranumite hormonul fericirii.

În funcție de experiențele din copilărie, de minusurile pe care le-ai avut sau de ce ți-a lipsit, ți-ai format niște traume. Deși termenul are o conotație negativă, este cât se poate potrivit pentru a justifica de ce găsești fericire în achiziții superfluu, în ”investiții” mai mult sau mai puțin inutile. Totul pleacă de la viziunea subiectivă asupra existenței umane, din sentimentul ciudat care te roade pe interior că-ți lipsește ceva.

Din păcate, cu un sedentarism exacerbat, o lipsă de socializare acută și lipsuri majore pe plan socio-cultural, pandemia nu a făcut decât să amplifice nevoia de achiziții. Nu puține au fost sesiunile de cumpărături dintr-o panică interioară că, fie se termină lumea, fie nu o să mai existe marfă pe rafturile din supermarket. În final, creierul ne-a jucat atât de multe feste în ultimul an, încât console de gaming de 2000 de lei s-au vândut cu 5000 de lei pe OLX și chiar au fost achiziționate.

Cu toții, am avut nevoie de victorii mai mici sau mai mari, mai extravagante sau mai puțin, mai specifice sau generale. Am simțit că lipsesc lucruri din viața noastră și, nu de puține ori, ne-am mințit că se ascund în spatele cardului de credit. Un mic cadou livrat la ușă, de la tine pentru tine, te-a făcut parcă să uiți că l-ai plătit online, cu două zile în urmă.

Pentru că am căzut și eu victimă acestei realități ciudate, am încercat să înțeleg mai bine fenomenul. Am vrut să văd dacă este ceva greșit sau dacă se mai poate schimba ceva. În rândurile de mai jos voi încerca să detaliez concluziile la care am ajuns.

De ce cumperi lucruri de care nu ai nevoie

Deși s-ar putea să pară o simplificare majoră a realități, aproape toate achizițiile din viața ta sunt realizate din două motive și ambele au un factor emoțional în spate. 1. Cumperi pentru că vrei să te simți bine și să uiți de o problemă, un episod trist, de suferință. 2. Cumperi pentru că vrei să te simți mai bine și să te apropii mai mult de o bucurie, o senzație plăcută.

La ora actuală, nevoile fundamentale ți le satisfaci semnificativ mai ușor decât în urmă cu 100 de ani. Deși există în continuare oameni foarte săraci, fără un acoperiș deasupra capului sau fără bani să-și plătească energia electrică sau gazul, dacă citești aceste rânduri este improbabil să te afli în această categorie.

În nouă din zece cazuri, ai acces la apă curentă, electricitate, mâncare, o locuință (închiriată, moștenită sau cumpărată), haine și orice alte particularități de la baza piramidei nevoilor. Nu te mai lupți pentru hrană ca acum 5000 de ani și nici nu pui capcane în pădure, ci te duci la supermarket. Dacă vrei să mănânci în fiecare zi altceva, ai această posibilitate, în cazul în care îți permiți. Partea fascinantă și motivul pentru care mi-a venit ideea pentru aceste rânduri este însă cu totul alta.

Statistic, cei mai mulți bani pe care îi cheltuim în mod aleatoriu nu au nicio legătură cu supraviețuirea. Dăm mai puțini bani pe mâncare, gaz, curent sau internet decât pe elemente care țin de un așa numit confort. Gândește-te câți bani faci într-o lună și cât costă telefonul pe care îl ai în buzunar, cât costă laptopul pe care îți desfășori activitatea monetizabilă, cât costă televizorul din sufragerie și, nu de puține ori, espressorul de cafea sau fotoliul pe care stai.

Nici nu vreau să intru în domeniul mașinilor sau excursiilor în destinații exotice. Nu de alta, dar sunt șanse mari ca în ultimul an să fi petrecut mai mult timp acasă decât în deplasare. Din acest motiv, ai făcut ”investiții” pentru a-ți amplifica nivelul de bucurie, endorfine pe care îl obții în confortul căminului.

Pentru că mintea ți-a jucat feste, nici nu a contat dacă ți-ai luat ultimul telefon în rate pe factură, ultimul televizor cu card de credit, ultima mașină cu rate pe 10 ani. Influencerii sunt plătiți pentru influența pe care au în mediul online dintr-un motiv cât se poate de simplu. Faci un scroll pe Facebook sau Instagram, vezi o vedetă pe care o apreciezi că utilizează un parfum nou, iar în secunda doi, te-ai convins că ai nevoie de el. Fenomenul este intitulat obsesie pentru nou și a fost destul de bine documentat de-a lungul anilor.

Nu de puține ori, ai stat la coadă online sau în lumea reală să-ți cumperi ceva de care nu ai cu adevărat nevoie, cu bani pe care, în mod autentic, nu-i aveai. ”We buy shit we don’t need, with money we don’t have, to impress people we don’t like” (Cumpărăm câcaturi de care nu avem nevoie, cu bani pe care nu-i avem, pentru a impresiona oameni care nu ne plac), după cum spunea George Carlin într-un show de standup de acum câteva decenii.

După console, TV-uri, telefoane, ceasuri inteligente, drone sau alte gadgeturi futuriste, dai bani pe vicii, alcool, țigări, țigarete electronice, medicamente, ceaiuri, leacuri naturiste și orice altceva care te ajută să fii mai fericit, mai ”sănătos”, mai bine, orice ar însemna asta pentru tine. Dacă ajungem la deserturi și multe alte produse zaharoase, nu mai terminăm niciodată.

Îți mai aduci aminte de vremea când barurile, terasele și restaurantele erau pline? Dacă ar fi fost chestionați, mulți dintre oamenii de acolo ar fi spus că nu au bani până la sfârșitul lunii, dar în loc să stea acasă, preferă să mai cheltuiască ”doi lei” pe o bere cu prietenii. Nu știu sigur dacă problema este la fel de gravă și în țara noastră, dar aproximativ 80% dintre americani sunt ancorați într-un sistem de creditare sau au o datorie la bancă, din cauza obsesiilor prezentate mai sus.

Cum am ajuns aici?

În urmă cu ceva timp am încercat să explic în detaliu niște concepte de marketing destul de elaborate în articolul Marketing în secolul 21: cum am devenit reclame ambulante, iar nesiguranța ta se vinde la preț bun. Când vine însă vorba de achiziții, lucrurile sunt mult mai simple decât crezi la prima vedere. Nimeni nu te poate convinge să cumperi ceva ce nu vrei, dar există o industrie a publicității de zeci sau sute de miliarde la nivel global care te convinge să cumperi ce nu ai nevoie.

În momentul achiziției, din cauza unui cumul complex de factori externi, ești convins că ai nevoie de ceea ce urmează să pui în coșul de cumpărături din supermarket sau din browserul de pe laptop. Abia peste câteva zile sau câteva luni îți vei da seama că realitatea ți-a fost deformată. Dacă ar fi să găsești o explicație simplă pentru o problemă complicată, aceasta pleacă de la faptul faci cumpărături prea des, într-o manieră prea iresponsabilă.

De ce zic asta? Gândește-te câte lucruri ai cumpărat în ultimul an. Ai în vedere câte dintre ele le-ai folosit și pentru ce durată de timp. Câte ai fost convins că le vei dedica mult timp, dar nu ai făcut-o în realitate. În final, ai o casă plină de lucruri, dar te afli într-un paradox ciudat. Muncești pentru a ți le permite, dar timpul pe care îl pierzi muncind nu-ți mai permite să te bucuri de ele după achiziție.

Explicația simplă o știi, care-i varianta complicată

După ce am citit mai multe articole și studii pe acest subiect, am ajuns la concluzia că există o mână de motive pentru care am intrat în acest cerc vicios al achizițiilor fără noimă, al ratelor la bancă, al datoriilor, al dezechilibrului dintre timpul alocat muncii reflectate în bani și timp dedicat lucrurilor pe care le faci cu banii munciți.

În primul rând, este vorba de o influență a factorilor externi, a reclamelor din ce în ce mai mascate pe care le întâmpini online și offline. Presiunea socială a colectivității în care îți desfășori activitatea joacă de asemenea un rol vital. Marile companii și-au dat seama de mult timp că, pe parcursul reclamelor de la TV, poți să schimbi postul. Din acest motiv, acele reclame sunt acum complementate de bannere în oraș, produse integrate impromptu în serialele tale preferate sau în postările vedetelor favorite.

Într-un studiu publicat în 2007, acum 13 ani, cei de la New York Times au ajuns la concluzia șocantă că interacționăm cu o medie de 5000 de reclame pe zi. Dacă ți se pare o valoare exagerată sau complet nerealistă, te înșeli amarnic. S-ar putea ca această cifră să nu se aplice în cazul tău dacă stai într-un sat uitat de lume, dar din momentul în care ai pus mâna pe un laptop sau începi să navighezi pe Facebook sau Instagram, deja ești o victimă.

Din șase postări pe Instagram, două sunt reclame. Pe Facebook, valoarea este similară. Două zile mai târziu, simți nevoia să-ți schimbi televizorul sau să-ți iei o pereche de încălțăminte sport, iar tu nu ai mai ieșit din casă de două săptămâni. Îți joacă creierul feste, dar, de cele mai multe ori, îți dai seama prea târziu.

Nu ajută nici prietenii care te sună că tocmai și-au luat iPhone 12, PlayStation 5 sau un BMW seria 7. În prima fază, te bucuri pentru ei, pentru că îți sunt oameni dragi. După aia, închizi telefonul și te gândești dacă nu te-ar ajuta și pe tine o achiziție similară. Nu cumva ”ai nevoie” de o mașină mai deșteaptă? Nu, dar creierul îți spune altceva.

Promoțiile, reducerile, 2+1 mocca, toate ți se duc direct în subconștient și îți alimentează un sentiment fals de economie. Nu contează că nu ai nevoie de trei bluze și un tricou, dar dacă iei două, a treia este gratuită, iar tricoul vine la 50% din preț, parcă reziști mai greu tentației. Pleci din magazin sau închizi fereastra de browser cu gândul ”ce economie am făcut azi!”

Aproape că uiți momentul în care ți-au și plecat bani din cont, iar realist, nu ți-a intrat nimic înapoi. De asta ești trist vreo două zile dacă nu ți-ai luat nimic de Black Friday. Chiar dacă nu aveai nevoie de nimic, te gândești că ai fi fost mai ”câștigat” dacă urmăreai atent reducerile.

Lipsa de control este o problemă reală și o afecțiune psihologică certificată. La fel cum o persoană este alcoolică, este foarte probabil să intri într-un mall și să nu mai poți ieși până nu cumperi ceva sau tot. De la o ciocolată, o sticlă de băutură sau un prânz la restaurant, toate sunt manifestări hedonice, care îți oferă o satisfacție/plăcere imediată. Ca oameni, suntem atrași de obiecte lucioase, mai ales când le asociem o valoare emoțională mai mare decât financiară. Ca doamnă, îți cumperi un inel sau o pereche de cercei gândindu-te la reacția prietenelor tale, la faptul că s-ar putea să-ți lași bijuteriile moștenire la un moment dat sau, de ce nu, că vor valora mai mult în viitor.

Nu ajută nici faptul că ești plictisit. În pandemie au explodat achizițiile online pentru că oamenii nu au avut ceva mai bun de făcut, nu au avut un scop precis. Nu erau nevoiți să meargă nicăieri și aveau nevoie de un impuls de adrenalină pe care doar momentul în care ai pus produsele în coș ți-l oferă.

Nu în ultimul rând, faptul că ai bani și, până de curând, nu ai avut îți defectează un pic scara de valori și te transformă într-un individ mai relaxat când vine vorba de achiziții. Mulți oameni plictisiți și-ar dori să-și cumpere un laptop nou, dar prea puțini și-l permit. Cel mai trist este însă că și oamenii care nu-și permit, tot îl cumpără, pe credit.

Realitatea este tristă, care-i soluția?

Primul pas în soluționarea oricărui dezastru, este să conștientizezi că ai o problemă. Când vine vorba de shopping, mulți suntem viciați. Nu trebuie la niciun nivel să te simți singur în acest univers guvernat de o nevoie obsesiv-compulsivă de achiziții inutile. Ești o victimă, ca oricare alta, doar că suferința vine după un moment mai scurt sau mai lung de plăcere, după care, încep ratele sau presiunea psihologică derivată din faptul că nu mai ai bani.

Dacă ai nevoie de un sfat, fii precaut. Studiază atent fiecare achiziție. Gândește-te dacă ai cu adevărat nevoie de un lucru sau dacă ai timp pentru a te bucura de el. Evită mall-urile dacă nu știi exact ce îți trebuie și unde îl găsești. Reevaluează-ți un pic obiceiurile, iar dacă ideea ta de relaxare este o vizită la mall sau o după masă pe magazine online, apucă-te mai bine de seriale pe Netflix sau gaming pe PlayStation. Vei rămâne cu mai mulți bani în buzunar.

Găsește-ți un hobby, mergi la sală sau apucă-te de pictat. Joacă șah, plantează flori în ghiveci, dacă nu ai o grădină. Ai grijă de ele. Nu spune nimeni să te lași de dulciuri, cine în oraș sau o ocazională sticlă de vin. Important este ca în cazul achiziției unui nou telefon sau a unui alt TV să pui un pic în balanță ce nu mai face vechiul smartphone sau TV. Nu cumva cele ”vechi” sunt suficiente pentru nevoile tale?

Una peste alta, obsesia noastră pentru achiziții este normală și previzibilă, de cele mai multe ori. Important este să-ți dai seama că fericirea poate fi obținută și altfel, nu doar cu un card de credit. După ce ai înțeles că nu cumperi un abonament la sală, ci un corp perfect dintr-un viitor ipotetic, vei conștientiza mai ușor relația intrinsecă dintre sentimente și achiziții. Acela este primul pas pentru a rezista un pic mai des tentativelor de manipulare pe care le întâmpini în fiecare reclamă, banner, postare pe Facebook sau serial de la TV. Fericirea este în mâinile tale, nu în spatele PIN-ului de la card.

Alexandru Puiu
Articol scris de
Alexandru Puiu
Comentarii
Alexandru Puiu
17:27 / 23.01.2021