Care-i problema cu trenurile CFR și ce s-ar putea face ca să nu mai stai cu orele în câmp

Dacă ai mers vreodată cu trenurile CFR, atunci știi că trebuie să te aștepți la orice. Poți sta cu orele prin câmp, vara te poți topi în garniturile fără aer condiționat, iar iarna poți îngheța în cele fără încălzire.

A venit canicula, oamenii pleacă în concedii, e înghesuială la mare, prețurile sunt exorbitante. Cam astea sunt știrile care țin agenda acestor zile, dar peste ele se remarcă, însă, informații care se repetă odată la câteva zile. E vorba de întârzierile trenurilor CFR.

Pasagerii reclamă faptul că stau cu orele pe peroane sau, mai rău, în câmp înainte de a ajunge la destinație. Mai mult, problemele încep de la primele interacțiuni cu personalul CFR. De multe ori, angajații lipsesc din gări sau pur și simplu nu știu să ofere informațiile corecte.

Problemele la CFR se întețesc odată cu venirea caniculei, dar se întâmplă la fel și iarna, când temperaturile sunt foarte mici. De ani de zile, autoritățile promit că vor rezolva problemele și că se vor face investiții. Ei bine, nu s-a întâmplat mare lucru.

Copii, blocați 8 ore în câmp

Unul dintre cele mai grave incidente s-a petrecut la sfârșitul lui iulie. Atunci, un tren cu copii a rămas blocat mai bine de 8 ore în câmp și apoi, ca o ironie a sorții, a rămas fără frâne într-o pădure, unde a mai petrecut încă trei ore până s-a rezolvat problema.  Sute de persoane, printre care zeci de copii, plecaseră din Mangalia și nu ajunseseră la destinație, în Timișoae, nici după 24 de ore.

„Trenul IR 1991 Mangalia – Timișoara Nord a fost oprit în stația Valea Albă din cauza defectării locomotivei. Trenul a fost pus în mișcare, cu o nouă locomotivă, în jurul orei 19:05. Facem mențiunea că în stația Roșiori călătorii au primit apa și croissant, în stația Valea Alba pe perioada staționării au primit apa, iar în stația Turnul Severin vor primi apa si croissant. Siguranța și securitatea călătorilor nu a fost afectată”, transmitea atunci CFR.

Probleme tratate cu… comunicate

Mai multe trenuri CFR au întârzieri în această perioadă din cauza caniculei. Șinele de cale ferată sunt supuse unor temperaturi extrem de ridicate și, în acest caz, viteza trebuie limitată.

Dincolo de acest aspect, însă, există întârzieri din cauza defecțiunilor, a garniturilor vechi și, ca să fim realiști, a lipsei investițiilor.

Sala secretă din Aeroportul Otopeni. Puțini călători știu de ea, e perfectă înainte de zborul cu avionul

Cresc pensiile românilor și în ianuarie 2025. Cât vor primi pensionarii în plus de la 1 ianuarie

Flota e mai mult decât învechită, dar nu doar acolo e problema. Cumpărarea unor trenuri noi nu rezolvă mare lucru și o să-ți explic un pic mai jos de ce.

În tot acest timp, CFR face anunțuri care sună a ridicare din umeri. La începutul acestei săptămâni, anunță că se înregistrează temperaturi de 50 – 55 de grade la nivelul șinei de cale ferată pe mai multe regionale. De fapt, pe majoritatea – pentru că erau menționate regionalele București, Craiova, Brașov, Timișoara, Galați și Constanța.

Compania a anunțat mai multe măsuri, în contextul caniculei, între care reducerea vitezei de circulaţie a trenurilor cu 20-30 km/h faţă de viteza normală pe anumite intervale de stații, în intervalele orare în care temperatura în șină ajunge la 50 – 55 de grade.

Informația e utilă, desigur, dar tot nu-ți garantează că știi sigur la cât ajungi la destinație dacă te urci într-un tren CFR.

Ce măsuri s-au luat

Pentru a asigura condiții optime de trafic, după cum susține CFR, s-au luat câteva măsuri precum:

• revizii suplimentare pe reţea în regiunile aflate sub atenționare de temperaturi ridicate;
• însoțirea trenurilor cu personal de specialitate;
• măsurarea şi înregistrarea permanentă a evoluţiei temperaturilor la nivelul şinei;
• reducerea vitezei de circulaţie a trenurilor cu 20-30 km/h faţă de viteza normală pe anumite intervale de stații;
• avizarea permanentă a operatorilor de transport feroviar de călători şi de marfă (OTF) și transmiterea operativă a intervalelor de stații unde trebuie să reducă viteza de circulație.

Din nou, se tratează efectele, nu cauza. Pentru că această cauză e, de fapt, în altă parte.

În ritm de melc

Un raport al Corpului de Control al premierului, făcut public anul trecut, arăta dezastrul din rețeaua de căi ferate a României. Viteza medie cu care se poate circula pe infrastructura feroviară este de doar 68,86 km/h. E mult sub ce au alte țări europene și acest lucru e cauzat, în principal, de lipsa investițiilor.

Din cauza infrastructurii învechite, există multe zone cu restricții de viteză. Situația e paradoxală: chiar dacă România ar avea trenuri de mai mare viteză, tot n-ar avea unde să le pună la treabă. Pentru că nu s-au făcut investiții, infrastructura nu permite oricum viteze mari. E motivul pentru care-ți spuneam că promisiunile de achiziție a unor noi garnituri nu stau în picioare.

Degeaba cumperi trenuri de mare viteză dacă nu le poți folosi nicăieri, după cum explicam AICI. 

În total, există 1.236 restricţii de viteză permanentă cu o lungime totală de 1.335 km, se arăta în raportul Corpului de control al primului-ministru, derulat la CFR.

„Ca urmare a instituirii restricţiilor de viteză, a fost diminuată viteza medie tehnică cu care se poate circula pe infrastructura feroviară la 68,86 km/h, în comparaţie cu viteza proiectată a reţelei de 86,30 km/h. Cu titlu de exemplu, viteza medie tehnică pe distanţa Bucureşti Nord – Braşov este de 66,78 km/h, în timp ce viteza proiectată pe această distanţă este de 122,54 km/h (…) CFR SA a efectuat întreţinere, reparaţii şi reînnoiri într-un procent scăzut, fapt ce a condus la apariţia unui număr mare de restricţii de viteză, puncte periculoase şi închiderea unor linii, afectând astfel siguranţa feroviară şi implicit limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor în raport cu viteza planificată”, arată documentul.

Unde trebuie acționat

Autoritățile ar trebuie să îmbunătățească, în primul rând, infrastructura. CFR se plânge, posibil pe bună dreptate, că nu primește bani pentru investiții. Dar la fel de adevărat s-ar putea să fie și situația în care există lipsă de interes.

Documentul citat mai sus evidenția faptul că punctele periculoase sunt zone slăbite, existente la infrastructura feroviară. Se menționa, între altele, despre terasamente instabile, terasamente situate în zone inundabile, poduri cu defecte apărute în exploatare, lucrări de artă cu o stare tehnică necorespunzătoare, care pot apărea în condiţii extreme (ploi torenţiale, inundaţii, căderi de stânci, alunecări de teren etc.).

„(…) lipsa de coordonare şi organizare a reprezentanţilor CFR SA conduce la o execuţie bugetară deficitară şi, pe cale de consecinţă, la diminuarea creditelor de angajament şi/sau bugetare alocate CFR SA, determinând totodată neutilizarea eficientă a creditelor bugetare aprobate în vederea întreţinerii, reparării şi/sau reînnoirii infrastructurii feroviare. Având în vedere că la jumătatea anului 2019, pagubele cu autori cunoscuţi sunt puţin mai mari decât cele înregistrate la finele anului 2017, iar suma de recuperat aferentă pagubelor cu autori neidentificaţi a scăzut cu 2,34% comparativ cu anul 2017, se constată ineficienţa demersurilor pentru recuperarea pagubelor din sustrageri sau distrugeri”, susţine sursa citată.

Dispreț față de pasageri

Deși problemele din infrastructura feroviară a României se știu de ani de zile, nimeni nu pare hotărât să rezolve, să vină cu o reformă. După ce că sunt ținuți cu orele în câmp sau se topesc la 60 de grade Celsius în garnituri fără aer condiționat, cei care aleg să meargă cu trenul se lovesc și de disprețul angajaților CFR.

În urmă cu câteva zile,  în gara din Timișoara a fost scandal. Totul după ce jurnaliștii veniți să filmeze întârzierea trenului București-Timișoara au fost certați de angajații CFR Călători. Supărat că este filmat, un mecanic de locomotivă a țipat la jurnaliști și le-a adus injurii, după cum arăta Digi24.

Directorul SRTFC Timișoara, Florin Blăgăilă, declara ulterior:

“Vizavi de aspectele total negative și necaracteristice Căii Ferate, o să vizionez toate filmele pe care ni le tirmiteți. În urma acestor deficiențe care ne fac de rușine și nu ne caracterizează ca feroviari o să iau măsurile exemplare, încă o dată spun exemplare, pentru tot personalul implicat în astfel de evenimente care ne fac să roșim vizavi de comportamentul feroviar”.

Da, nu ți se pare: chiar e o declarație care te face să râzi și să plângi în același timp.

Cine trebuie să se ocupe de CFR

CFR Călători e condusă de Ovidiu Vizante, care a fost numit în luna aprilie 2021. El ocupă funcția de director general al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători – CFR Călători și are, potrivit Mediafax, o remunerație brută lunară de 28.300 de lei (adică 5.775 euro).

În vârstă de 50 de ani, este de profesie inginer de tehnică a transporturilor. Și-a început cariera în Regionala Brașov a CFR – ca șef regulator circulație, fiind din Făgăraș, și a ajuns manager de trafic la Regionala Brașov a CFR SA.

După o perioadă, Vizante a intrat în transportul privat de marfă. Așa se face că din 2013 până să se întoarcă din nou la stat, de data asta ca șef al CFR Călători, Ovidiu Vizante a fost administrator al SC Rail Cargo Romania SRL, filiala românească a operatorului de marfă austriac Rail Cargo Logistics Austria GMBH.

Potrivit unor surse, fiind din Brașov, Ovidiu Vizante este susținut de liderul USR PLUS Brașov, Allen Coliban, actualul primar, cât și de Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor.

Declarații controversate

Ovidiu Vizante, directorul CFR Călători, a ajuns în atenția presei chiar după incidentul nefericit de la sfârșitul lunii iulie, de care-ți povesteam mai sus. Contactat atunci de Antena 3, el s-a declarat iritat de întrebări.

A ridicat tonul atunci când a fost întrebat de ce o locomotivă nu a ajuns timp de 8 ore la un tren în care erau blocați și 30 de copii.

„Și de ce mă întrebați pe mine? Noi am pus la dispoziția CFR-ului această locomotivă. Dacă a fost un pom căzut pe linie, locomotiva nu poate, din păcate, sări peste pom. Eu vă spun ce informații am eu. Încercați să vorbiți cu responsabilii, cei care conduc circulația. (…) Încercați dumneavoastră să găsiți la ora aceea soluții! Încercați să găsiți transbordare la ora 00:00, la 1.000 de călători, câți sunt într-un tren. (…) Eu sunt în funcție, eu iau deciziile. De ce trebuie să veniți dumneavoastră să îmi spuneți ce trebuia să fac dacă vă spun că nu se putea face?” spunea Ovidiu Vizante.

Întrebat dacă au primit călătorii măcar apă cât au stat în câmp, directorul CFR a răspuns:

„Vor primi când ajung la București”.

Ulterior, a încercat să calmeze situația și a și-a explicat ieșirea prin faptul că „a fost un moment de lipsă de concentrare pe fondul oboselii acumulate după o noapte petrecută la serviciu”.

Premierul Florin Cîțu sugera, la acea vreme, că directorul ar trebui demis.

„Dacă directorul CFR ar fi lucrat la Guvern, acum era acasă”, a scris premierul pe Facebook.

De la vârful Ministerului Transporturilor, condus de Cătălin Drulă, nu s-a luat nicio decizie. Ministrul a răspuns sec: “actul de management se judecă aşezat, la rece, nu după o greşeală de moment. Pentru mine subiectul e încheiat”.