Canicula, în pierderi de vieți omenești: cât rezistă corpul la temperaturi extreme, care este valoarea maximă

Canicula, în pierderi de vieți omenești: cât rezistă corpul la temperaturi extreme, care este valoarea maximă

În fiecare an, încălzirea globală și gradul extraordinar de poluare ne aduce temperaturi în termometre din ce în ce mai mari. În teorie, corpul uman este făcut să reziste la variații de temperatură, dar unele valori înregistrate în ultima perioadă sunt pur și simplu prea mari.

În ultimele săptămâni, temperatura extremă tinde să devină inamicul public numărul unu. Valorile înregistrate par să nu mai aibă nicio noimă, iar ploile sunt din ce în ce mai rare în surprinzător de multe regiuni ale României, dar și în multe alte țări din lume. Grecia, de exemplu, se confruntă cu cel mai mare val de căldură din ultimii 30 de ani, multe dintre muzee și obiective istorice fiind închise pentru o mare parte din zi.

Ce se întâmplă cu corpul uman la 38 – 40 de grade, temperaturile uzuale de acum

Conform unui studiu publicat în Livescience, umiditatea atmosferică joacă un rol foarte important în percepția noastră a temperaturilor extreme și, din acest motiv, când se calculează toleranța se folosește o referință intitulată termometrul umed. Acesta face referire la temperatura pe care o măsoară un termometru în momentul în care este acoperit cu un prosop ud.

Atunci, corpul uman nu suportă expunerea la mai mult de 35 de grade în termometrul umed. Logica este că o umiditatea semnificativă în atmosferă, tinde să devină considerabil mai greu ca transpirația să se evapore și, implicit, să provoace o răceală a corpului. ”Dacă umiditatea este scăzută, iar temperatura ridicată (sau invers), probabil că temperatura termometrului umed nu se va apropia de vârful de suportabilitate suportat de corpul uman”, a susținut recent Colin Raymond, cercetător postdoctoral la Jet Propulsion Laboratory al NASA.

Ca să înțelegi mai bine asocierea dintre temperaturile pe care le vezi la TV și cele din termometrul umed, același expert a făcut câteva paralele. „Temperatura termometrului umed poate atinge un nivel periculos pentru siguranța umană în situația în care atât umiditatea, cât și temperatura sunt foarte ridicate. De exemplu, atunci când temperatura aerului este de 46,1 C (115 F) și umiditatea relativă este de 30%, temperatura termometrului umed este de numai aproximativ 30,5 C (87 F). Dar atunci când temperatura aerului este de 102 F (38,9 C) și umiditatea relativă este de 77%, temperatura termometrului umed este de aproximativ 95 F (35 C)”, a atras atenția Raymond.

Situația descrisă mai sus de expertul în studiul temperaturilor ridicate poate devine responsabilă pentru apariția hipertermiei. Aceasta survine la o temperatură de peste 104 F (40 C). Odată instalată în organism această stare, potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA, pot apărea următoarele simptome: puls rapid, modificare a stării mentale, lipsă de transpirație, leșin, nu în ultimul rând, comă.

Din acel moment, ai până la trei ore să încerci să rezolvi problema. ”Probabil că durează aproximativ 3 ore până când căldura atinsă de corp, în situația descrisă, nu mai poate fi redusă sub nici o formă”, a spus Raymond. Tot el a adăugat, totuși, că „nu există nicio modalitate de a ști cu siguranță cât timp de la instalarea hipertermiei ar avea la dispoziție un potențial salvator pentru a stabiliza victima unui atare șoc termic.

Citește și: