Toți românii vor fi afectați: de ce 2021 va intra în istorie ca fiind dezastruos pentru economia țării

Era doar o chestiune de timp până când România să aibă cheltuieli cu pensiile și salariile bugetarilor mai mari decât încasările. Inevitabilul se va produce anul viitor.

Un număr covârșitor de mare de români nu au înțeles de ce nu vrea Guvernul condus de Ludovic Orban să mărească pensiile cu 40%, să dubleze alocațiile, șomajul, să arunce efectiv cu bani în populație, conform programului economic inițiat de PSD. În realitate, acele propuneri devenite între timp lege sunt doar manifestări de populism neancorate în puterea economică a țări, după cum am detaliat în acest articol.

Pentru că am insistat probabil în materialul cu pricina prea mult pe particularități tehnice, cineva a creat graficul de mai jos. Acel cineva este Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen și fost președinte al Consiliului Fiscal. În forma originală, l-am găsit pe cursdeguvernare.ro.

Ideea de bază este simplă. În ultimii 25 de ani, România a strâns mai mulți bani din taxe și contribuții la stat decât cheltuieli publice curente. Ca referință, la capitolul cheltuieli publice intră, printre altele, pensiile tuturor românilor, dar și salariile bugetariilor, de aici și numele lor. Datele din spatele acestui grafic sunt fără echivoc și provin de la Comisia Europeană. La acele cifre, se adaugă evaluările pe 2020 și 2021, în conformitate cu raportările estimative ale cheltuielilor și cu scăderea produsului intern brut al României cauzată de pandemie.

Concluzia este următoarea. În 2021, se atinge apogeul istoric, momentul în care salariile publice  – 12,2% din PIB și pensiile – 15,2% vor face împreună 27,5% din PIB, în contextul în care veniturile fiscale pe anul viitor sau încasările sunt estimate la 26,7%, mai puțin.

Acest dezastru economic se va produce în cazul materializării a trei elemente, aproape inevitabil. Primul ține de creșterea pensiilor cu 40%, fapt menționat într-o lege contestată la CCR din cauza lipsei sursei de finanțare. Aceasta este o lege care așteaptă să fie promulgată de președinte.

Comisia mai ia în calcul și celelalte legi votate care așteaptă să fie promulgate și care, toate, implică bani în plus de la buget. Este vorba de creștere salariilor personalului bugetar. De exemplu, profesorii trebuie să primească 2000 de lei în plus pentru că lucrează în perioada Covid. Mai sunt legiferate suplimentate financiare pentru medici, stimulente pentru personalul din sectorul public și nu numai.

Gigel Frone, picanterii din culisele Românii au talent. 'A picat pe mine Dumnezeu!'. Ce făceau Smiley și Bartoș în pauză?

Anunţul momentului pentru pensionari. Şeful CNPP, despre recalcularea pensiilor

Al treilea detaliu pe care trebuie să-l ai în vedere este faptul că banii pur și simplu nu se mai produc, iar cheltuielile au explodat. În 1995, salariile bugetarilor erau de 6,7% din PIB, pensiile de 9,2% din PIB, iar veniturile fiscale era de 27,8% din PIB. În 2020, salariile sunt 12,45% din PIB, pensiile de toate felurile urcă până la 13,42% din PIB, iar veniturile fiscale s-au dus în jos până la 26,4% din PIB.