Ce e populismul — „găleata cu făină și ulei a PSD”, în termeni tehnici

Ce e populismul — „găleata cu făină și ulei a PSD”, în termeni tehnici

Populismul a devenit din ce în ce mai popular în ultimul deceniu, atât în Europa sau America, cât și la noi, în România. PSD-ul întruchipează cel mai bine acest curent idealist, neancorat în realitate, eficient în manipularea maselor.

În 1967, la Școala Economică din Londra, câteva zeci de academicienii și experți în domeniul economiei s-au întâlnit cu un scop nobil. Au vrut să definească populismul. Își doreau să bată în cuie această filozofie retorică ușor de identificat, dar greu de pus în cuvinte. Nu au reușit, dar au ajuns la un consens.

Populismul este folosit în mai multe feluri, e important, dar nu se identifică neapărat cu o doctrină politică. Mai degrabă, este asociat ideii de extremism, fie el de dreapta sau de stânga.

La ora actuală, populismul este văzut ca o abordare politică, o metodologie de campanie care se bazează pe un conflict, imaginar sau real. Premisa este că să definești marea masă a oamenilor că fiind cea corectă, pură, neglijată, asuprită. În același timp, la polul opus se află asupritorii, elita coruptă, intelectualii.

Partea interesantă este că un discurs construit pe această retorică vine de la politicieni. Sunt aceiași politicieni care arată cu degetul către o altă clasă politică, un partid de opoziție, în timp ce ei se auto înfățișează ca fiind salvarea absolută, adevărul și viața. Prin ei se va mântui poporul.

Nu contează că toți mulg aceeași vacă în momentul în care ajung în Parlament sau la conducerea țării. Nu contează că reprezintă intereselor marilor companii sau ale marilor donatori. Nu contează că se îmbogățesc, în egală măsură, din lucrări fictive de infrastructură, proiecte sociale sau borduri.

Important este să vinzi iluzia că tu tragi pentru binele poporului, reprezinți interesele maselor în lupta cu dragonul mare și rău al opoziției, statul paralel.

”Pentru prea mult timp, un grup mic din capitala acestei nații a profitat de pe urma guvernării, în timp ce oamenii au plătit factura.”, spunea Donald Trump în ianuarie 2017, când a devenit președintele SUA. Așa identifici un discurs populist, când vine de la unul dintre cei mai bogați oameni dintr-o țară, dar prin afirmațiile sale pare că se identifică cu muritorii de rând.

Când a început populismul și de unde vine de fapt?

La finele secolului 19, în SUA, s-a format Partidul Populist al Poporului. La baza acelei mișcări politice se aflau fermieri americani care s-au frustrat enorm din cauza începutului industrializării. Încă de pe atunci, oamenii erau dezamăgiți de guvern, de faptul că apără interesele economice ale marilor afaceriști, indiferent că este vorba de bănci sau companii.

Partidul Populist s-a autodefinit ca o alternativă pentru republicani și democrați. Era o entitate politică menită să lupte pentru valori care, la acea vreme, păreau radicale, extremiste: reglementarea economiei, naționalizarea căilor ferate și votarea în mod direct a senatorilor.

Pe aceeași listă de reforme au fost incluse uniunile sindicale, taxarea progresivă a profitului, egalitatea drepturilor pentru femei și ziua de muncă de opt ore.

Cu alte cuvinte, discutam de măsuri pentru binele poporului, măsuri care și în ziua de astăzi par fantastice în multe dintre colțurile lumii. La fel ca în cazul partidelor populiste din secolul 21, prima grupare politică de acest gen ilustra un puternic sentiment de antipatie față de imigranți.

Forța de muncă ieftină din China de la sfârșitul secolului 19 era considerată responsabilă pentru salariile mici și locurile de muncă puține. În același timp, marile companii erau percepute ca un exponent al unui curent anti-naționalist, pentru că preferau să plătească mai puțin un chinez la construcția de câi ferate, decât să angajeze un american.

Partidul Populist al Poporului din SUA a dispărut la aproximativ un deceniu după ce s-a format. Deși reușise să fie destul de relevanți și să se reflecte în obținerea mai multor posturi de guvernatori și senatori, populiștii au fost considerați prea extremiști pentru vremea lor. În același timp, o parte importantă din proiectele lor au fost adoptate de democrați.

De atunci, populismul nu a mai dispărut

Piramida lui Maslow – populismul funcționează când oameni sunt la prima sau a doua treaptă

Problemele care au dus la fondarea partidului populist în secolul 19 sunt extrapolate la ora actuală. Pe de o parte, se bazează pe un sentiment naționalist extremist. Democrații puternice din Europa, precum Germania, Marea Britanie, Italia, Austria sau chiar și Ungaria au ajuns să fie definite de o mișcare împotriva imigrației.

Mulți români sunt priviți cu răutate pentru că vin și iau locurile de muncă, în timp ce acceptă să fie plătiți mai prost. Cazul românilor este însă unul ”fericit”. Cea mai dificilă este soarta valului de imigranți musulmani din 2015 – 2016. Cu un discurs populist în spate, toți au fost percepuți ca posibili teroriști, agresați, respinși.

Acel discurs anti-imigranți funcționează și pentru că un sfert de miliard de oameni se află în mișcare pe planetă în orice moment. Acei oameni pot fi ”îmbrăcați” în orice valori cu discursul corect. Poți spune că îți amenință locul de muncă, că îți amenință salariul sau identitatea națională, religia, valorile culturale.

Inegalitatea situației financiare sau lipsa unei clase de mijloc în foarte multe țări este un alt motiv pentru trendul populist. Când mulți oameni sunt săraci, cum se întâmplă de mult timp în România, este inutil să le vorbești de principii democratice și corupție la nivel înalt. Ei, în mod autentic, au nevoie de fâină și ulei să supraviețuiască. Ei trebuie să-și satisfacă nevoile de bază din piramida lui Maslow pentru a le păsa de lucruri mai complexe.

Jeff Bezos avere Amazon
Cel mai bogat om din lume este ușor de disprețuit

Inegalitatea socială alimentează al doilea conflict mai mult sau mai puțin imaginar specific populismul, disprețul pentru elită. ”Bogații lumii trebuie eliminați, pentru că ne controlează.” În 2019, la nivel global, existau 2.825 de miliardari în dolari. Cu doi ani în urmă erau doar 2200, conform Forbes.

Globalizarea le-a permis să-și extindă activitatea în mai multe colțuri de pe mapamond și, în același timp, să-și protejeze finanțele în paradisuri fiscale. Donald Trump a plătit impozit de 750 de dolari în 2016 și alți 750 de dolari în 2017, iar când a fost întrebat dacă i se pare corect, s-a arătat ofensat. Acest ”om al poporului” a spus că impozitul infim este o manifestare a inteligenței lui extraordinare, nu a faptului că a înșelat sistemul în defavoarea oamenilor de rând care nu ar avea niciodată acces la astfel de șiretlicuri contabilicești.

Cei mai bogați opt oameni din lume au o avere mai mare decât a celor mai săraci 3,5 miliarde. În același timp timp, banii ținuți în paradisuri fiscale au ajuns la aproximativ 11 trilioane de dolari. Ca referință, un trilion are 1000 de miliarde.

Populismul, alimentat de propagandă online

President Trump Holds Rally In Phoenix, Arizona
Donald Trump, arhetipul liderului populist modern Foto: Ralph Freso/Getty Images

În acest context, este ușor să creezi ”o imagine” în care Bill Gates vrea să-ți pună cipuri pentru a te controla prin 5G, în timp ce George Soros finanțează mișcarea #rezist pentru a submina voința poporului. Îmbrățișarea conspirațiilor este o altă particularitate a votantului de lideri populiști.

Cu cât îți lipsesc mai multe, cu cât înțelegi mai puține, iar când cineva îți întinde o mână de ajutor, cu atât ești mai ușor de manipulat prin măsuri populiste. Pornind de la grătare în campanie electorală și până la creșterea pensiilor cu 40%, aceste idei sună bine în teorie. Din păcate, pe termen lung, nu-ți țin de foame, nici una, nici alta.

Cercetătorul politic Peter Mair a sintetizat foarte frumos ”nevoia” de lideri populiști din secolul 21. Politica tradițională a creat un vid în ceea ce privește reprezentarea directă a voinței poporului. Populiștii vin să completeze acest vid, trecând peste instituțiile tradiționale și ignorând utilitatea lor, de la DNA sau FBI până la ANAF sau IRS.

În același timp, pornind de la neștiința poporului, un lider precum Donald Trump sau Liviu Dragnea, în urmă cu câțiva ani, sfidează complet parlamentul și mass-media tradițională. Adevărul este subiectiv în opinia lor, iar principiile de bază ale democrației pot fi desființate în orice moment pentru binele personal.

Ca să înțelegi mai bine la ce mă refer, gândește că Trump a spus cu o naturalețe deplină că poate ocupa fotoliul de la Casa Albă pentru alți 10 sau 14 ani, în această campanie electorală. În practică, o astfel de afirmație este un afront adus democrației și constituției americane, în care, la fel ca în România, se menționează clar că un președinte nu poate deține mai mult de două mandate.

În 2020, populiștii pot crea o imagine deformată a presei, prin crearea de echipei. Dacă ești PSD-ist poate te uiți la Antena 3 pentru că doar ei îți oferă ”adevărul”. România TV, de asemenea, oferă o altă perspectivă asupra realității cotidiene. În același timp, dacă cineva se uită la Digi, îl poți face USR-ist, depinde de unde îți informațiile, cine este influencer în bula ta.

Rețelele de socializare facilitează această ignorare a canalelor tradiționale de transmitere a informației. Uită-te doar la numărul de clipuri postate de Gabriela Firea în campania electorală pentru primăria București pe pagina proprie de Facebook. La fel cum Trump are 87,2 milioane de urmăritori pe Twitter și guvernează prin tweet-uri, Firea crea o imagine idealizată asupra activității ei de primar prin clipuri online. Fără niciun intermediar, fără un filtru din partea presei, fără o verificare a valorii de adevăr de către jurnaliștii, adevărul este mai subiectiv ca niciodată.

”Populismul nu este o ideologie fixă, socialism sau liberalism, ci este un stil politic. Populismul este practicat de către politicieni și actori politici. Nu este o scară de valori, ci un mod de a vorbi, de a interpreta, de a te prezenta.”, explică Benjamin Moffitt, lector la Universitatea Catolică Australiană și autorul cărții Populism.

Vă dăm pensii mai mari, alocații duble, salarii crescute, votați-ne

populism psd
PSD a patentat pomenile electorale

Mai ții minte statul paralel? Acea noțiune abstractă patentată de Dragnea era menită ”să submineze identitatea națională, voința poporului, votul popular, binele omului de rând”, iar social democrații erau salvarea. Conceptul cu pricina era desprins în egală măsură dintr-un manual de manipulare și teoria populistă de la mijlocul secolului trecut. Nimic nu este mai greu de învins decât un inamic invizibil, pe care doar ”salvatorul” tău îl vede și doar el are instrumentele pentru a te scoate la lumină sau din foame.

Pe 6 decembrie 2020, vor avea loc alegeri parlamentare în România. Se aleg membrii Senatului și cei din Camera Deputaților. Acestea sunt cele mai importante alegeri din țara noastră pentru că România este o republică parlamentară. Asta înseamnă că președintele este mult mai insignifiant și incapabil de o schimbare reală, atâta timp cât nu are susținerea majorității parlamentare.

Ai crede că definirea unui premier și a unui guvern îi oferă o putere spectaculoasă șefului de la Cotroceni, dar uiți că nicio propunere nu se transformă peste noapte în premier dacă nu are parte de votul Parlamentului. Din acest motiv ar fi bine să mergi la vot.

În urmă cu câțiva ani, când PSD avea o putere financiară mult mai mare decât acum și nu era atât de divizat, pomenile electorale erau sub formă de găleți cu ulei și făină, grătare la scară largă și mici atenții precum cele din imaginea de mai sus. Pentru că acelea au devenit mai dificil de materializat în pandemie, au rămas promisiunile și presiunea politică.

Să promiți și să legiferezi o creștere a pensiilor cu 40%, fără să explici de unde pot veni acei bani într-o economie îngenuncheată de pandemie, este o măsură populistă. La prima vedere, sună senzațional, iar cei care nu vor să dea bani pensionarilor cu siguranță nu au ce căuta la conducerea țării. Cei care nu înțeleg foarte bine cum funcționează economia empatizează maxim cu această atitudine alimentată de social democrați.

În final, s-a ajuns la un compromis. PNL a implementat o creștere a pensiilor, dar s-a rezumat la 14%, în loc de 40%, cât prevede legea. Ca să înțelegi mai bine ce înseamnă asta, ai în vedere că, până la finele acestui an, acele 14 procente se vor reflecta într-o creștere a datoriei publice a României cu 9-10 miliarde de lei, conform ZF.ro.

Într-o lume ideală, pentru a se contrabalansa dezastrul economic, ar fi necesară o majorare a taxelor sau o impunere a unei taxe de solidaritate. Deși măsura a fost deja propusă de anumiți economiști, este improbabil să se materializeze vreodată, din cauza faptului că este nepopulară, sună prost în campanie electorală.

Niciun oficial guvernamental nu a avut curajul să spună că majorarea pensiilor cu un procent atât de mare va fi o povară teribilă pentru bugetul țării. Ca referință, discutăm de un buget care, după şapte luni din 2020, a ajuns la un deficit  50 de miliarde de lei (10 mld. euro), iar deficitul a împins datoria publică la 45% din PIB.

Refuzul PNL-iștilor de a dubla alocațiile, o altă măsură PSD neancorată în realitatea economiei actuale, este, de asemenea, un exemplu de ”Noi am vrut, dar ăștia au fost mărlani”, unde ”ăștia” sunt liberali.

Dacă tot nu mai pot să facă mitinguri cu oameni înghesuiți în autocare pentru sute de kilometri, campania electorală a PSD-ului pentru alegerile parlamentare din decembrie a inclus un PDF, un program de guvernare 2020 – 2024 pe care îl găsești aici. Ca un detaliu drăguț, acest document nu face vreo referință la proiecte mari de infrastructură, autostrăzi, pasaje, tuneluri sau orice altceva care ne-ar ajuta economia în mod real. Nu.

creste salariu minim

În schimb, se promite o creștere a salariului minim de 57% în următorii patru ani și o creștere a salariului mediu de 33% în aceeași perioadă. Ca idee, nimeni nu poate dicta creșterea salariului mediu, în mod tradițional. De fapt, în trecut, creșterea salariului minim a dus la scăderea veniturilor pentru o parte importantă din populație.

În timp ce unii patroni oferă o parte din banii lunari ”la negru”, creșterea salariului minim forțează aceiași patroni să dea mai mulți bani la stat în taxe și impozite. De asemena, chiar și patronii corecți au de suferit sau, mai bine zis, angajații care câștigă un salariu mediu legal. Acel salariu nu mai poate să crească într-o manieră decentă, rezonabilă, previzibilă, pentru că vor merge mai mulți bani la ”munca de jos”, plătită cu salariul minim.

Este important de reținut că România a avut oricum o creștere exagerată a salariului minim pe economie în ultimii 3-4 ani. A fost o măsură greșită pentru că nu s-a aliniat sub nicio formă cu o creștere proporțională a productivității și nici măcar cu mai mulți bani generați de economia privată, după cum poți citi aici.

Populismul în România, moartea economiei

Dacă până la acest rânduri nu ai înțeles foarte bine dacă populismul este bun sau rău este suficient să te uiți la modul în care funcționează promisiunile populiste în România.

Creșterile salariale din condei, creșterea pensiilor când nu are cine să le plătească sau dublarea alocațiilor nu au aplicabilitate reală în România. Ne vor îngropa, iar această realitate pleacă de la statistici clare și simplu de înțeles.

Într-o lume ideală, un muncitor cu un salariu mediu plătește impozite pentru a achita pensia unui vârstnic. În România, din cauza migrației, pierdem aproximativ 200.000 de români pe an. În 4 ani, sunt șanse să pierdem un total de aproximativ un milion de salariați. Cel mai probabil, pandemia de coronavirus și domeniile care au fost înghețate vor genera un nou val de emigranți.

Dincolo de acest detaliu, milionul de salariați care pleacă reprezintă nu mai puțin de 25% dintre contribuabilii la sistemul public de pensii. În contextul în care natalitatea este din ce în ce mai mică, iar în 2032 va ieși un val masiv de ”decreței” la pensie, pensionarii români vor muri de foame, cu tot cu pensiile lor mari pe hârtie.

Dacă nu avem infrastructură, dacă românii din străinătate nu vor vedea o clasă politică capabilă de îmbunătățirea sistemului medical și a educației, dacă nu se va construi aeroport la Brașov sau o autostradă de la București, DEGEABA crește salariul minim pe economie. Degeaba cresc pensiile și degeaba de dublează alocațiile.

Singurul efect va fi o explozie a inflației, un detaliu care lipsește în mod ostentativ din proiectul PSD pe următorii patru ani. În consecință, vei avea bani mai mulți, dar o putere de cumpărare mai mică, vei plăti mai mult pe benzină, pe energie electrică, pe pâine. Unde e afacerea?

Nu avem o clasă politică performantă, deșteaptă sau care să desființeze WC-urile din curtea gospodăriilor de la țară. Ca referință, suntem pe primul loc în Europa, când vine vorba de acest capitol, cu 29,7% dintre gospodări fără toaletă în confortul căminului. PSD nu va rezolva această problemă și trăiesc din ce în ce mai multe cu impresia că salvarea nu stă nici în PNL.

Mai important decât atât însă este să ajungi la vot. Dă o șansă altora, mai bagă o fisă. Ignoră manifestările populiste și încearcă să îmbrățișezi niște proiecte care te vor ajuta pe termen lung. Nu te mai gândi doar la ziua de mâine, ci la ce urmează peste 5, 10 sau 20 de ani.

Momentan, nu prea are cine să-ți plătească pensia dacă ai acum 40 de ani. În cazul în care nu vrei să pleci mâine, poimâine din țară, mergi la vot.


Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.

Alexandru Puiu
Articol scris de
Alexandru Puiu
Comentarii
11:22 / 15.10.2020