Tehnica prin care reumatismul ar putea deveni istorie: cum funcționează aceste cartilaje printate 3D

Tehnica prin care reumatismul ar putea deveni istorie: cum funcționează aceste cartilaje printate 3D

Genunchii umani sunt notorii pentru vulnerabilitatea lor și predispoziția la răni sau la uzură odată cu înaintarea în vârstă, culminând deseori cu necesitatea unei intervenții chirurgicale.

Acum, cercetătorii au creat noi bioinkuri hibride care pot fi utilizate la structuri de imprimare 3D pentru a înlocui cartilajul deteriorat al genunchilor.

Încă o parte a corpului, printată 3D

Meniscul este cartilajul cauciucat care formează o pernă în formă de C în genunchi, împiedicând oasele piciorului superior și inferior să se frece unul de celălalt.

Această parte a corpului nostru este extrem de predispusă la daune cauzate de rănile sportive, dar se pot uza și odată cu înaintarea în vârstă. Iar de cele mai multe ori, singura soluție este îndepărtarea chirurgicală a părții deteriorate din menisc.

Pentru noul studiu proof-of-concept, cercetătorii de la Wake Forest Institute for Regenerative Medicine (WFIRM) au demonstrat o nouă metodă pentru bioprintarea 3D care creează atât cartilajul, cât și structurile de susținere.

Au fost folosite “cerneluri” speciale

Echipa a folosit sistemul integrat de imprimare a țesuturilor și a organelor (ITOPS), care a fost utilizat și în studiile de până acum pentru a imprima țesuturi complexe, cum ar fi oasele, mușchii și chiar urechile.

De data aceasta, cercetătorii au folosit mai multe bioinkuri îmbinate pentru a imprima întregul țesut fibrocartilajic strat cu strat, într-un model intercalat.

Primul bioink a fost o gumă compusă din gelan și cerneală fibrinogenă, care încurajează propriile celule ale organismului să se repopuleze. Al doilea bioink este un metacrilat de fibroină de mătase, care ajută la menținerea structurii puternice și flexibile.

În testele de laborator – efectuate pe celule provenite de la porcine –, echipa a constatat că celulele au fost capabile să prolifereze și să rămână viabile, în timp ce structura în sine a rămas sănătoasă din punct de vedere biomecanic.

Experimentele ulterioare au implicat implantarea structurilor tipărite la șoareci, iar observațiile pe parcursul celor 10 săptămâni după intervenția chirurgicală au arătat că șoarecii au început să-și regenereze propriul fibrocartilaj.

Echipa spune că vor fi necesare mai multe studii pentru a investiga ce fel de răspunsuri ar putea avea corpul la implant, dacă acesta restabilește funcția articulației și, bineînțeles, dacă rezultatele se traduc la oameni.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Etichete: