Povestea țepei de 4 miliarde de dolari care te poate face să uiți de Bitcoin

Povestea țepei de 4 miliarde de dolari care te poate face să uiți de Bitcoin
Ciprian Ioana
Ciprian Ioana
19:19 07.01.2020

În ciuda unor avertismente, încă e frenezie în rândul investitorilor în monede virtuale. Bitcoin e cea mai cunoscută dintre ele și cea mai discutată, dar o altă monedă, denumită OneCoin, promitea câștiguri uriașe.

Poate nu știi multe despre Ruja Ignatova, o bulgăroiacă ajunsă în atenția publică după ce a fost supranumită „Regina criptomonedelor”. De numele ei se leagă, între altele, și moneda virtuală OneCoin, despre care se spunea, la un moment dat, că reprezintă viitorul sistemului financiar.

Mulți credeau că această criptomonedă va ajunge chiar mai cunoscută decât Bitcoin și că cei care vor investi în ea se vor îmbogăți peste noapte. N-a fost să fie, iar acum Ruja Ignatova este de negăsit, iar investitorii au rămas cu buza umflată. Femeia a reușit să dea o țeapă de patru miliarde de dolari celor care au crezut că se pot îmbogăți de pe urma monedei virtuale OneCoin.

Hai să afli toată povestea.

Ruja Ignatova și OneCoin

Ignatova a creat OneCoin în 2014, pe când avea 34 de ani. Spunea la acea vreme că OneCoin va ajunge cea mai cunoscută monedă virtuală din lume și că va fi cea care va îngropa Bitcoin.

„OneCoin este ușor de folosit, OneCoin este pentru toată lumea. În câțiva ani, nimeni nu va mai vorbi despre Bitcoin”
Ruja Ignatova, iunie 2016

Se știe despre Ignatova că e doctorand Oxford, dar și că a lucrat pentru cea mai mare companie de consultanță din lume – McKinsey. A ajuns foarte repede să fie admirată de o serie de investitori și să susțină discursuri motivaționale pe marile scene din Frankfurt, Kuala Lumpur și chiar pe stadionul Wembley din Londra.

Uite, de pildă, cum își făcea apariția la o petrecere organizată de ziua ei, în mai 2016, în Londra:

Investitori mai mari sau mai mici din Europa, Africa și Asia au început să se încreadă în cele spuse de Ignatova. Și-au vândut proprietățile, s-au împrumutat sau și-au direcționat banii din afaceri profitabile pentru a paria pe OneCoin.

Și, într-un final, adevărul a ieșit la iveală. Autoritățile americane susțin că totul a fost, încă de la început, o schemă piramidală de ordinul miliardelor de dolari, iar Ignatova a fost pusă sub acuzare în SUA pentru fraudă și spălare de bani. Fratele său a semnat deja o înțelegere cu FBI și ar putea scăpa de acuzații și ajunge într-un program de protejare a martorilor.

Numai că Ruja Ignatova e de negăsit. Nu se mai știe nimic de ea din 2017, când ar fi trebuit să-și facă apariția la un eveniment OneCoin.

De ce moneda virtuală a fost controversată încă de la început

Autoritățile americane susțin că OneCoin ar fi trebuit să ridice mai multe semne de întrebare încă de la început. Spre deosebire de alte monede virtuale precum Bitcoin, aceasta nu se folosea de tehnologia blockchain și nu se folosea de resursele unui computer pentru a putea fi minată. Asta însemna (după cum s-a dovedit) că piața putea fi manipulată de cei care au creat criptomoneda.

Mai mult, totul funcționa prin cooptarea altor investitori. Cei care investiseră deja primeau diverse comisioane în momentul în care aduceau alte persoane interesate de OneCoin, dispuse să-și pună la bătaie economiile. Adică funcționa fix ca o schemă piramidală.

„Există o mulțime de oameni care au cumpărat monede OneCoin și într-adevăr crezut. Și-au recrutat prietenii și familia cu intenții bune. Credeau că o să se îmbogățească împreună. Dar, de fapt, și-au atras cunoștințele într-o înșelătorie, fără să știe acest lucru. Așa s-au stricat multe relații”, povestește Jamie Bartlett, un jurnalist care a investigat cazul pentru BBC.

Ruja Ignatova, discurs Stockholm, 2015
Ruja Ignatova, creatoarea OneCoin –  discurs Stockholm, 2015

Țeapa de 4 miliarde de dolari are legături și-n România

În martie anul trecut, ANAF vorbea de un prejudiciu de aproape două milioane de lei. În vizor erau reprezentanții unei firme din România, care n-ar fi plătit, între altele, impozitul aferent unor venituri obținute. Ce se întâmplase, de fapt?

Aceștia încasaseră aproape opt milioane de lei, bani nedeclarați, din vânzarea în sistem de vânzări de tip MLM (Multi Level Marketing ) a unor pachete care conţin produse „educaţionale”, dispozitive de „minare” şi investiţii pentru OneCoin. Cu alte cuvinte, făcuseră diverse tranzacții pe platforma destinată exclusiv investitorilor în moneda virtuală și nu declaraseră veniturile autorităților din România.

Nu e clar dacă aceștia au încasat comisioane pentru că au adus alte persoane sau, pur și simplu, au cules roadele unor investiții, în urma unor inginerii financiare. Ca să nu bată la ochi, reprezentanţii firmei declarau şi plăteau taxe doar la valoarea comisioanelor percepute. Sumele încasate erau virate ulterior către o firmă cu sediul în altă ţară.

Această firmă era utilizată doar pentru a transfera sumele de bani încasate urmare activităţii desfăşurate pe teritoriul naţional, fără a avea alte relaţii economice cu firma românească.

OneCoin s-a dovedit a fi o schemă piramidală. E și Bitcoin la fel?

Specialiștii susțin că situația în care au ajuns cei care au investit în OneCoin arată, de fapt, cum s-au reinventat schemele de fraudă în era digitală. Practic, cine urmărește câștiguri rapide poate trece foarte repede de la entuziasm la dezastru. E valabil pentru cei cu o educație financiară precară, dar și pentru cei care se lasă conduși de așa-ziși oameni de afaceri.

În perioada 2014-2018, creatorii OneCoin au reușit să câștige miliarde de dolari de pe urma persoanelor credule. Frauda se ridică la patru miliarde de dolari. Nici Bitcoin nu a scăpat de astfel de acuzații. Recent, un economist acuza că și această criptomonedă reprezintă o schemă piramidală. În apărarea lor, cei care dețin sau tranzacționează Bitcoin susțin că sistemul nu este similar cu cel al OneCoin.

Mai exact, sistemul e unul descentralizat, perfect securizat și care oferă tranzacții rapide în orice colț al lumii. Tabăra pro-Bitcoin susține că o schemă piramidală presupune câștigarea unor bani din recrutarea unor participanți la un anumit tip de program. Ceea ce, desigur, nu se aplică în cazul sistemului care stă la baza criptomonedei.

Cu alte cuvinte, Bitcoin atrage investitori care vor să facă un profit rapid, dar proiectul nu presupune invitarea lor la investiții cu un anumit scop.

Cazul OneCoin ar trebui să le dea multora de gândit.

Principalul sfat pe care-l dau toți marii economiști e simplu de rezumat într-o singură frază: „dacă ceva pare prea frumos să fie adevărat, atunci s-ar putea să nu fie adevărat”.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI