Cum afli cât de poluat e aerul pe care îl respiri zilnic în România

Cum afli cât de poluat e aerul pe care îl respiri zilnic în România
17:21 31.01.2020

Luna aceasta, prima din 2020, a fost marcat de un subiect cât se poate de serios: calitatea aerului. Ca să afli cum e aerul din orașul tău, ai câteva instrumente la dispoziție.

Calitatea aerului din marile orașe ale României este un subiect tot mai discutat. Și asta nu neapărat pentru că e de actualitate problema poluării la nivel global, ci pur și simplu pentru că mai toată lumea a remarcat că aerul este tot mai greu respirabil.

Se simte dimineața, când e traficul cel mai mare și mai toate mașinile pe diesel și fără filtru de particule tușesc lângă tine. Serios, plecările matinale te fac efectiv să-ți scufunzi nasul într-un fular, pentru că aerul este înecăcios. Aceeași senzație o ai și seara, când aceiași oameni se retrag spre casă în aceleași autovehicule.

Dacă ești bucureștean, mai pui la pachet și o groapă de gunoi și efectiv te trezești înconjurat de surse de poluare din toate colțurile.

Percepția ta individuală nu e singura modalitate prin care poți aprecia calitatea aerului. Grație internetului, ai posibilitatea să verifici ce respiri dintr-o grămadă de surse, în funcție de preferințe.

Cu ce te afectează calitatea aerului?

Ca să poți interpreta corect datele, trebuie să știi că acestea îți arată nivelul PM (particulate matter / particule în suspensie). PM este un termen care descrie un mix de particule solide și lichide din aer. Unele particule apar natural, însă cele mai problematice sunt cele produse de fabrici, autovehicule, praful de pe străzi și din șantiere. În general, cu cât o particulă este mai mică, cu atât va sta mai mult timp în aer.

PM 2,5 sunt poluanți din aer care au un diametru de 2,5 microni sau mai puțin. Acestea rămân mult timp în aerul pe care îl respirăm.

Observatorul Român de sănătate a publicat în noiembrie 2018 un raport care semnalează cât de serioasă este poluarea din România. Raportul spune că 23.000 de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare – cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare sau boală pulmonară obstructivă cronică.

ORS a urmărit și activitatea autorităților din cele mai mari zece orașe românești, pentru a vedea care sunt măsurile luate până la momentul respectiv.

Niciuna din marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile anti-poluare. Primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării sunt Cluj, Timișoara și Galați. La polul opus sunt primăriile Ploieşti, Constanța şi Craiova. Acum că știi exact la ce te expui, e bine să știi și de unde îți poți lua informațiile despre aer.

Ce surse îți pot confirma că ce respiri în București sau alte orașe nu e chiar sănătos

Există mai multe site-uri care îți pot prezenta pe hartă situația în orașele din România, dar și din afara ei, în cazul în care vrei să faci comparații. Majoritatea acestor site-uri își iau informația de la RNMCA (Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului).

calitateaer

Site-ul oficial al statului român este calitateaer.ro. Întâmplarea face ca acesta să se miște cel mai rău din toate variantele, așa că dacă vrei să jonglezi cu cursorul pe hartă mai rapid, te poți orienta spre alte site-uri, căci datele sunt preluate tot de acolo.

waqi info

Una din variante este waqi.info, un site care-ți pune la dispoziție întreaga hartă a lumii și care-ți arată cum stai comparativ cu alte orașe. Aici ai ceva mai multe informații, pe lângă nivelul PM din aer, cum ar fi O3, NO2, SO2, temperatură, presiune, vânt și umiditate.

În ceea ce privește aplicațiile pentru monitorizarea aerului, cele mai populare sunt AirVisual și Airly. Prima folosește datele furnizate de RNMCA. Aplicația e rapidă, se actualizează des și îți arată toate informațiile de care ai nevoie, inclusiv temperatura și umiditatea din aer.

airvisual2

Airly, în schimb, se folosește de proprii senzori și monitorizează calitatea aerului din lume în mod independent. E o sursă bună de informare, mai ales dacă nu vrei să te limitezi doar la RNMCA. În general, informațiile nu diferă cu mult de la o sursă la alta, însă au ceva mai puțini senzori în România.

airly2

airly

Chiar dacă nu e plină harta Airly de buline, e suficient cât să-ți faci o părere generală despre aerul din România.

Totodată, nu strică să cercetezi și harta Aerlive. Proiectul a fost lansat în decembrie 2019, cu susținerea mai multor ONG-uri din România, iar senzorii sunt implementați și întreținuți în sistem independent. Au pornit cu 10 senzori și, până la final de 2020, plănuiesc să ajungă la 50 de senzori în București.

Dacă te face să te simți mai bine, e bine de știut că situația nu e cu buline roșii chiar la orice oră din zi, dar situația tot nu e strălucită și tot te pune puțin pe gânduri.

Poate te întrebi ce poți face tu, în calitate de cetățean afectat de poluarea orașului tău, pentru a îmbunătăți calitatea aerului. Eu sunt genul de persoană care militează pentru mijloace de transport în comun, biciclete și trotinete, dar parcă uneori chiar nu îți vine să respiri aerul ăla îmbâcsit, în timp ce pedalezi în trafic. De aceea cred că este nevoie de cât mai multă presiune pe autorități să adopte măsurile necesare.

Sigur, oamenii care aleg mijloace alternative de deplasare ajută enorm la cauză, însă ei, la rândul lor, se expun și mai tare atunci când stau în trafic. Tocmai de-aia, primăriile nu ar trebui să se culce pe urechea că singura soluție e alternativa de transport, nu atât timp cât prea puțini o fac.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI