Marele Plan de Relansare Economică | De unde ia statul miliarde de euro și pe ce se duc banii

Marele Plan de Relansare Economică | De unde ia statul miliarde de euro și pe ce se duc banii
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În momente de criză se impun soluții de criză, iar timpul nu e niciodată de partea celor afectați. Este ceea ce experimentează acum o lume întreagă, forțat, din cauza pandemiei de coronavirus, care a pus frână economiei și a tras pe dreapta multe domenii vitale. Guvernul de la București a promis un Plan de Relansare Economică, un set de măsuri prezentat cu mare fast în prezența președintelui Klaus Iohannis. Ambițiile sunt mari pe hârtie. Realitatea s-ar putea să fie mult mai dureroasă.

PNL a venit la putere după ce Guvernul condus de Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură. Posibil ca printre social-democrați să existe politicieni care să se bucure acum că s-a întâmplat așa și că actuala criză i-a prins în opoziție. Pentru că vremurile actuale sunt greu de gestionat de către orice culoare politică s-ar afla instalată la Palatul Victoria.

PSD n-a plecat însă fără să lase câțiva cartofi fierbinți în mâinile noii puteri. Unul dintre ei se cheamă Legea Pensiilor – cea care prevede o creștere cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie. Slabe speranțe ca acea creștere să poată fi făcută în contextul actual.

Pentru că situația de criză e abia la început.

În acest context, Guvernul s-a văzut nevoit să vină urgent cu un plan. A cârpit cât a putut de la începutul pandemiei în zona șomajului tehnic – decontarea acestuia, diverse scheme de sprijin pentru IMM – programul IMM Invest, dar și subvenții acordate domeniul agriculturii. Numai că acestea sunt soluții de moment, care pot doar acoperi găurile din barcă.

Pe termen lung, fără un plan serios, barca se scufundă.

Așa a apărut Planul Național de Investiții și Relansare Economică – un document amplu care prevede măsuri și trasează direcția politică și administrativă a țării. Sunt puse la bătaie sume de ordinul miliardelor de euro.

Banii despre care Guvernul spune că va opri de la scufundare barca României. Ai crede că se lucrează intens la Guvern în această perioadă. Dar trebuie să o faci și eficient: pentru că e mai ușor să pui decât să implementezi în economia reală. 

Marele Plan de Relansare Econimică al Guvernului

Toate țările vorbesc în acest moment de revenire economică. Guvernul de la București se duce un pic mai departe și vorbește despre creștere economică. E un termen despre care mulți economiști spun că nu prea are legătură cu realitatea și că Executivul vrea să vândă un optimism care poate nici măcar nu există la Palatul Victoria.

Documentul cu direcția pe care România ar trebui să o urmeze în următorii ani va fi lansat în prezența președintelui Klaus Iohannis – miercuri, 1 iulie. Iar pe hârtie, planurile arată o direcție pe care mediul privat o cere de ani de zile: renunțarea la modelul bazat pe consum și adoptarea unei direcții care înseamnă investiții, digitalizare și stimularea capitalului autohton.

Cheltuieli cu cap, adică. Mutarea banilor acolo unde pot aduce plus-valoare.

Câteva observații: renunțarea la modelul bazat pe consum poate duce la dezvoltare, dar scade și veniturile încasate de stat – e o sabie cu două tăișuri. Digitalizarea de care vorbește Guvernul înseamnă concedierea multor bugetari care, în acest moment, nu fac decât să mute hârtii și să te pună pe drumuri la diverse ghișee.

Ce Guvern va avea curajul să renunțe (poate) la jumătate dintre cei aproximativ 1,4 milioane de angajați care lucrează acum la stat?

Mai apoi, vorbesc guvernanții despre stimularea capitalului autohton. Cum poți convinge Dacia, spre exemplu, să investească masiv în uzina și producția de la Mioveni când autostrada Pitești-Sibiu, cerută insistent de producător, întârzie?

Guvernul vrea creștere din… scădere

Un aspect foarte important al documentului elaborat de Guvern: PIB-ul Româniai va scădea cu 1,9% anul acesta. O scădere, așadar, de aproape două procente, care e uriașă, chiar dacă ea e în linie cu ce se întâmplă în celelalte economii europene.

Dar nu poți să ignori faptul că se vorbește de o creștere care pornește, de fapt, de la o scădere extrem de abruptă. Nu ar fi mai bine să vorbești despre o contracție mai mică, să asiguri o aterizare lină și nu o prăbușire zgomotoasă?

Dar Guvernul vrea multe. Spre exemplu, își propune ca Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media Uniunii Europene, în următorii cinci ani. Și, în acest context, se pregătește să pompee bani în sistemul privat.

Sunt scheme de sprijin pentru IMM-uri, granturi și fonduri nerambursabile, scheme de garantare, înființarea unei Bănci Naționale de Dezvoltare ca instituție de credit pentru proiecte de investiții și înființarea Fondului Român de Dezvoltare. Urmează măsurile de protecție socială, printre care vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă, vouchere pentru copiii care provin din familii cu venituri mici și pachete pentru persoanele vulnerabile.

Rostogolirea planurilor vechi de investiții

La capitolul investiții, Guvernul vine cu promisiunile pe care le-ai mai auzit în repetate rânduri, și nu doar de la PNL. Promite că vor fi gata până în 2027 cele trei spitale regionale de la Cluj, Iași și Craiova, începerea lucrărilor la 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres până în 2030, construcția metroului din Cluj și finalizarea liniei de metrou care face legătura cu Aeroportul Otopeni.

Nu poți să nu te gândești, când auzi asemenea planuri, mărețe despre cum s-a tras ani de zile de proiectul metroului din Drumul Taberei. Suntem în iulie 2020 și tot nu se circulă acolo.

Mai vorbesc guvernanți și despre reabilitarea și modernizarea a 20.000 km de drumuri locale și 7.000 km de drumuri județene, extinderea rețelelor de apă și canalizare și realizarea Canalului Siret-Bărăgan.

Bani pentru mediul privat

Se vor aloca granturi pentru firme și companii și se vor plăti, între altele, cheltuielile de utilități și chiriile după cum urmează:

  • Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi: Valoare grant: 2000 Euro/SRL fără salariați; Toate domeniile; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, chirii, utillități; Număr beneficiari: 50.000; Buget: 100 mil. euro
  • Schema de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19: Finanțarea chiriilor pentru perioada în care desfășuararea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/beneficiar/lună, pentru o perioadă de 3 luni. Buget: 160 mil. lei.
  • Capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri: Valoare grant: max. 125.000 Euro; Domenii: HoReCa, turism, transporturi, evenimente; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, echipamente; Buget: 350 mil. euro.
  • Granturi pentru investiții și pentru reconversia economică a IMM-urilor: Valoare grant: 50.000 – 200.000 Euro; Domenii: Industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcții, transport, turism, confecții; Cheltuieli: producție, achiziția de echipamente, utilaje, tehnologii; Buget: 550 mil. euro.

Măsuri pentru IMM-uri:

  • Granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operațional Regional – Axa 2.1: Grant: max. 200.000 euro; Buget alocat: 117 mil. euro; Supracontractare: 130 mil. euro;
  • Granturi pentru creșterea competitivității IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operațional Regional – Axa 2.2: Grant: 200.000 – 1.000.000 euro; Buget (alocare inițială și supracontractare): 450 mil. euro
  • Granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanțarea investițiilor mari în creșterea productivității prin Programul Operațional Regional: Grant: 2.000.000 – 6.000.000 euro; Buget(alocare inițială și supracontractare): 550 mil. euro.

Arunci o privire peste cifrele de mai sus și ai crede că plouă cu sute de milioane de euro la Guvern și că oficialii au așteptat o criză ca aceasta să le dea drumul în economie.

Mult promisa digitalizare

Guvernul revine cu digitalizarea, dar pare că se îndreaptă spre domeniile care oricum, forțate de împrejurări și pentru a rămâne competitive, au făcut pași mari în direcția aceasta. Digitalizarea în aparatul de stat riscă să fie lăsate pe planul doi. Pentru că, așa cum îți explicam mai sus, acolo sunt alte interese.

  • Granturi pentru start-up-uri pentru studenți în domenii competitive și inovative: Valoare grant: 40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create. Domeniile de activitate prevăzute în Strategia Națională de Competitivitate a României și în Strategia de Cercetare Dezvoltare Inovare; Buget: 150 mil. euro
  • Granturi pentru digitalizarea IMM-urilor: Valoare grant: 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect; Cheltuieli: echipamente IT, automatizarea echipamentelor industriale, automatizarea fluxurilor tehnologice; Buget: 150 mil. euro
  • Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP) Obiectivul schemei este finanțarea start-up-urilor inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro. Beneficiari: aproximativ 7.000 de noi IMM-uri
  • Finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri: Valoare grant: 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect; Buget: 30 mil. euro.

Sprijin pentru agricultură

Obiectivele din domeniu sunt majore, iar Guvernul vrea, printre altele:

  • construcția a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiției: 120 mil. euro.
  • Granturi pentru achiziția de echipamente pentru irigații: Achiziția de kit-uri pentru irigații – 6000 euro/beneficiar. Buget: 48 mil. euro.
  • Granturi de finanțare pentru antreprenoriat rural. Obiectiv: sprijinirea directă a activităților de procesare și de distribuție a produselor agricole obținute de micii producători; Valoare grant:40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create; Buget: 200 mil. euro.
  • Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat: Bugetul estimativ este de 42 milioane euro (20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara granițelor în scopul reîntoarcerii în țară a celor cu experiență și formare în domeniul agricol). Pentru prima dată, beneficiarii pot accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinație agricolă, libere de contract cu suprafață de maxim 50 de ha, aparținând domeniului public sau privat al statului.

Relocarea companiilor în România

În document se vorbește despre stimularea capitalului autohton, dar asta nu înseamnă că banii străinilor nu-s buni. Ba din contră. Așa a apărut ideea unei scheme de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield).

  • Obiectiv: Stimularea și atragerea investițiilor noi cu impact major în economie prin finanțarea de proiecte de investiții, inclusiv investiții de tip greenfield. Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiție; Buget alocat: 1,5 miliarde lei anual până în 2023.
  • Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională. Obiectiv: granturi pentru dezvoltarea regională prin realizarea de investiții care determină crearea de noi locuri de muncă. Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiție; Buget alocat: 450 mil. lei anual până în 2025.
  • Programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru și investiții pentru IMM-uri – Credite garantate de stat în proporție de 80% sau 90% și dobândă subvenționată 100% a creditelor de investiții și creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Plafon: 15 mld. lei; Număr beneficiari: 40.000.
  • Garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții – Garanții, în numele și în contul statului, acoperind necesarul de garantare în proporție de maxim 90%, pentru credite noi sau deja acordate de către bănci comerciale pentru realizarea investițiilor şi/sau pentru susținerea activității curente a companiilor cu cifră de afaceri mai mare de 20 mil. lei. Plafon: 8 mld. lei; Număr beneficiari: 600.

În inițiativa Guvernului se mai regăsesc programe de garantare pentru asigurarea lichidității companiilor, măsuri de sprijin pentru angajați și companii pentru reluarea activităților economice, dar și alte măsuri de sprijin pentru ocuparea forței de muncă.

În cazul proiectelor mari de infrastructură, promisiunile sunt mărețe:

  • Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi și drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro.
    Sibiu – Pitești (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Pitești, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borș), Sebeș – Turda, AO:Inelul de Sud București, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.
  • Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro.
  • Sibiu – Pitești (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădășelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureș – Iași – Ungheni, A3: Ploiești – Comarnic – Brașov, A7: Ploiești– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord București; București – Alexandria – Craiova – Lugoj, Buzău/Focșani – Brăila – Galați, Măcin – Tulcea – Constanța; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida
  • Feroviar: Investiții în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro
  • Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h.
  • Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate: Ploiești-Suceava-Dărmănești, București-Craiova-Timișoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Fetești, Port Constanța-Palas, Predeal-Brașov, Centura feroviară a Municipiului București, Cluj Napoca-Episcopia Bihor
  • Tren metropolitan Nădășelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida.
  • Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existenteFinalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani și Berceni – Linia de Centură Sud
  • Metrou Cluj Napoca – Magistrala: Gilău – Florești – Cluj-Napoca
    Naval: Investiții totale de 4,3 mld. euro
  • Modernizarea și extinderea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanța
  • Lucrări de dragaj, de exploatare, consolidări și alte investiții pentru asigurarea navigației pe tot parcursul Dunării, pe tot timpul anului
    Aerian: Investiții totale de 2,9 mld. euro
  • Extinderea și construirea de terminale pentru pasageri, cât și de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară și rutieră.

Documentul Guvernului poate fi studiat pe larg aici.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI