Pandemia din 1918 care a ucis 50 milioane de oameni: de ce a fost devastatoare gripa spaniolă

Pandemia din 1918 care a ucis 50 milioane de oameni: de ce a fost devastatoare gripa spaniolă
Sursa foto: Un soldat american e tratat cu spray dezinfectant pentru gât. S-a dovedit ineficient
Răzvan Băltărețu
Răzvan Băltărețu
14:48 21.03.2020

În urmă cu peste 100 de ani a fost pandemia de gripă. Estimările „optimiste”: 50 de milioane de decese. Estimările „pesimiste”: 100 de milioane de decese. În orice caz, a afectat întreaga planetă – din Statele Unite ale Americii până la o insulă din Noua Zeelandă – și-a ucis milioane. Gripa spaniolă a lăsat numeroase mituri, dar a lăsat și lecții?

În prezent, suntem în pandemie. Din 16 martie, România e și în stare de urgență pentru 30 de zile. Numărul de cazuri a trecut de 284.000 la nivel global, sunt 186 de țări și teritorii afectate, iar numărul de decese a ajuns la aproape 12.000. În aceste condiții, lumea încearcă să găsească răspunsuri în urmă cu un secol, când a fost pandemia de gripă spaniolă.

Lucrurile nu mai sunt însă ca atunci – din fericire. Pe scurt, în urmă cu un secol au murit milioane de oameni pe cinci continente. Acum suntem departe de acel scenariu. Apoi, virusurile nu sunt aceleași: cel gripal A(H1N1) e diferit de coronavirus SARS-CoV-2 de acum. Asta nu înseamnă că lumea nu e afectată. Tocmai de aia teama cea mai mare e de-o criză economică puternică.

De ce gripa spaniolă s-a răspândit atât de repede, cu un efect atât de puternic?

Cum probabil ți-ai dat seama până acum, gripa spaniolă a apărut aproape de finalul războiului. Era Primul Război Mondial, cel care a angrenat în conflict numeroase țări din Europa, dar și SUA. Odată cu mișcările în masă ale oamenilor implicați în război, virusul s-a răspândit rapid în aproape toate colțurile lumii și a infectat o treime din populația vremii.

În perioada 1918 – 1919, a făcut cele mai multe victime. Totuși, virusul a condus la epidemii și în 1957, și în 1968. Tulpina A de gripă era de origină animală. Așa cum s-a întâmplat acum cu SARS-CoV-2, care dă afecțiunea COVID-19, virusul a pornit de la animal, cu o gazdă intermediară, și a ajuns la om. În 1918, cele mai multe indicii sunt că gazda intermediară a fost porcul.

Subiectul e tratat pe larg în episodul „The Next Pandemic” din seria Explained disponibilă pe Netflix. Aceeași pandemie e și punctul de pornire pentru seria Pandemic, tot pe Netflix.

Cercetătorii n-au putut stabili exact de unde a pornit. Ce-au reușit a fost ca, în 2005, să „obțină” virusul. A fost recuperat din corpul unei victime îngropate în permafrost în Alaska. Doi ani mai târziu, maimuţe infectate în laborator cu acest virus au prezentat simptomele observate şi în timpul pandemiei.

De ce se numește gripa spaniolă – dacă n-a pornit din Spania?

Numele, ei bine, are un context mai interesant. În engleză este „spanish influenza” și-a rămas în istorie cu această „origine” spaniolă, pentru că Spania a vorbit cel mai mult despre ea. Majoritatea țărilor europene erau ocupate cu războiul, Spania era netruă și era singura țară care informa publicul cât de cât liber. Astfel, în timp ce alte țări cenzura alte știri în afara războiului și victoriilor în acest conflict, Spania dădea rapoarte despre gripă.

Gripa s-a răspândit repede în lume, și pentru că a fost ajutată de migrația trupelor de soldați. Deplasarea se făcea însă pe cel mai nefericit fond: populație prost hrănită, care trăia în mizerie. Practic, toate condițiile erau perfecte pentru o pandemie care să ducă la milioane de morți.

Războiul a fost însă cea mai mare problemă. În timpul primului val al epidemiei (mai – iunie 1918), când virusul a ajuns în Europa, autoritățile, care aveau alte subiecte de discutat, nu și-au dat seama de amploarea problemei sau au preferat să ignore. De exemplu, în Franța, gravitatea situației a fost conștientizată abia în toamna aceluiași an. Epidemia și-a atins deja vârful. Au fost adoptate măsuri de limitare a deplasării și închiderii spațiilor publice, dar n-a fost suficient, pentru că n-au fost unitare.

În Franța, adevărata conștientizare a gravității situației nu vine decât în toamna lui 1918, atunci când epidemia atinsese practic vârful. Sunt adoptate atunci măsuri de închidere a locurilor publice, dar nu de o manieră unitară.

Cum s-a răspândit gripa spaniolă – de la primul raport până la finalul primei pandemii

Episodul acesta de gripă a fost atât de puternic, încât CDC (centrul pentru controlul bolilor și prevenție) din SUA are o documentare incredibilă pe subiect, disponibilă online. Aici poți vedea un timeline, atât cât s-a putut face, pe baza informațiilor despre deplasarea trupelor.

În aprilie 1917, SUA au intrat în război: 378.000 de soldați mobilizați. În martie 1918 sunt detectate primele cazuri de gripă în SUA. În primă fază, 100 de soldați din unitatea Funston din Kansas se îmbolnăvesc. Într-o săptămână, sunt de cinci ori mai multe cazuri. În aprilie 1918, apare menționată gripa spaniolă într-un raport medical.

Pandemia începe în mai 1918, când soldații americani – cu zecile de mii – pleacă spre Europa. Până în toamnă, decesele sunt deja numărate cu sutele de mii și, în septembrie 1918, începe al doilea val al epidemiei în unitatea Devens de lângă Boston. Până în noiembrie, virusul se dovedește extrm de contagios și periculos.

Noiembrie 1918 mai vine cu o problemă: războiul s-a încheiat și începe migrația de revenire acasă. Armata SUA avea deja 4,7 milioane de soldați înregistrați. O parte din ei au călătorit în străinătate.

În ianuarie 1919, un al treilea val lovește SUA. Bilanțul arată pentru SUA circa 675.000 de decese oficiale.

În ciuda acestui bilanț, majoritatea oamenilor care au contractat gripa spaniolă au supravieţuit bolii. În ţările afectate de pandemie, procentul deceselor din rândul persoanelor infectate cu acest virus gripal nu a depăşit 20%. Ceea ce e mult, oricum.

Diferențe între atunci și acum

În ciuda înclinației oamenilor de-a crede că ce-a fost atunci se poate întâmpla în prezent, așa ceva e puțin probabil. La începutul secolului XX, medicina nu dispunea de tratamente antivirale specifice și, mai ales, societatea nu dispunea de-o igienă cât de cât decentă sau de acces la o alimentație onorabilă.

Ce vezi însă valabil în prezent, la fel ca în 1918, e că medicamentele folosite de medici pentru cazurile COVID-19 sunt eficiente doar pentru a-i ușura pacientului simptomele până când organismul învinge virusul. Vaccinul ar fi eficient, evident, dar trebuie să treacă prin teste înainte de-a fi aprobat.

Totodată, spre deosebire de perioada războiului, acum pandemia e în atenția tuturor. Accesul la informație, transmiterea rapidă a mesajelor de la autorități către populație și monitorizarea mult mai precisă a oamenilor – toate acestea ajută la salvarea vieților. Tehnologia ne ajută enorm, de la transport la supraveghere și informare.

Specialiști din domeniu se referă la gripa spaniolă ca la un moment în care omenirea să nu se mai regăsească niciodată. Pandemiile nu dispar, vor mai fi numeroase în viitor. Ce trebuie să facă însă autoritățile e să-și ia măsuri de supraviețuire și adaptare rapidă. De-aia ai numeroase filme, documentare și seriale despre pandemii. Nu e vorba de dacă, ci de când. La întrebarea asta tocmai am aflat răspunsurile la început de 2020.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI