Ce efecte a avut, de fapt, pandemia asupra încălzirii globale în 2020
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2020/11/covid-mediu.jpeg)
La destul de puțin timp după ce au fost impuse măsuri restrictive pentru a împiedica răspândirea infectării cu virusul SARS-Cov-2, s-a observat o îmbunătățire semnificativă a calității aerului în foarte multe regiuni ale globului.
Cu toate acestea, problemele de mediu în perioada pandemiei au fost agravate din alt punct de vedere.
Agenţia Europeană de Mediu a analizat efectele pe care măsurile din timpul pandemiei le-au avut asupra mediului.
Dacă pe de o parte, calitatea aerului s-a îmbunătățit temporar, pe de altă parte, au fost folosite mai multe obiecte de plastic, atât pentru serviciile de livrare la domiciliu, cât și pentru prevenirea transmiterii virusului Covid-19.
Efectele pozitive înregistrate
Potrivit noului raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), în 2020, reducerea activităților economice a dus la o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră au scăzut în Uniunea Europeană.
Restricţiile privind călatoriile internaţionale, reducerea traficului navetiştilor, a călătoriilor de agrement şi de afaceri au condus, de asemenea, la diminuarea activităţii în sectorul transporturilor, o sursă majoră de poluare.
Nivelurile de dioxid de azot (NO2), atribuite majoritar transportului rutier, au scăzut în luna aprilie 2020, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, cu 61% în Spania, 52% în Franța, 48% în Italia, 45% în Marea Britanie.
Iar concentrațiile de PM10 au scăzut cu 30% în Spania, 26% în Norvegia și 25% în Italia.
Călătoriile aeriene s-au redus şi ele drastic în timpul pandemiei de Covid-19, potrivit Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian (IATA).
De ce nu sunt totuși îndeajuns pentru un optimism legat de mediu?
Poluarea fonică şi cea atmosferică au scăzut datorită numărului mai mic de autovehicule pe şosele, fapt parţial datorat restricţiilor impuse în primăvară.
Cu toate acestea, după eliminarea măsurilor de izolare, poluarea aerului a revenit la nivelurile anterioare, a notat agenţia.
În plus, ca să scăpăm de orice doză de speranță sau optimism, Agenţia a constatat o creştere accentuată a utilizării materialelor plastice ca urmare a sporirii cererii de echipamente de protecţie individuală, precum măştile, mănuşile şi halatele.
La începutul pandemiei de Covid-19, Organizația Mondială a Sănătății estima că, la nivel mondial, în fiecare lună erau achiziționate 89 de milioane de măști medicale, 76 milioane de mănuși medicale și 1,6 milioane de ochelari folosiți în spitale.
Un alt motiv pentru care utilizarea plasticului a crescut a fost faptul că numeroase restaurante din Europa au fost închise şi, prin urmare, serviciile de livrare la domiciliu şi sistemul take-away au utilizat mai multe recipiente de plastic de unică folosinţă.
În plus, magazinele online au fost luate cu asalt, iar multe produse au fost ambalate tot în plastic de unică folosință, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă a deșeurilor plastice.