Cât de relevantă este educația, în bani: ce înseamnă dezastrul actual pentru viitorul financiar al copiilor

Egalitatea șanselor și dreptul la educație niciodată nu au fost mai abstract în România decât în perioada pandemiei. Din păcate, această perioadă dezastruoasă va avea un impact grav asupra viitorului financiar la elevilor.

Din momentul în care Ministerul Educației și Cercetării s-a spălat pe mâini de responsabilitatea începerii noului an școlar, plasând sarcina în cârca inspectoratelor și unităților de învățământ, mi-am dat seama că viitorul nu sună bine. În ultimele zile, am discutat cu mulți părinți panicați care nu știu exact cum funcționează școala online, ce au nevoie, cum își pot ajuta copiii. Având în vedere că abia acum se fac licitații pentru sute de mii de tablete, nici nu vreau să mă gândesc la situația din mediul rural.

După ce mulți dintre copiii români au pierdut trei luni de școală din anul trecut școlar, situația nu este foarte optimistă nici acum. În acest context, un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a încercat să asocieze niște valori financiare acestor perioade în care, practic, copiii nu mai învață deloc sau, în cel mai optimist caz, o fac ineficient.

Trei luni fără școală înseamnă pierderi de 3% din viitorii bani ai copilului. Dacă poți trăi cu asta și te gândești că nu ai copii, deci ești în siguranță, ai în vedere că aceeași privare de educație pe o perioadă de trei luni se reflectă într-o pierdere economică de 1,5% la nivelul întregii țări. La polul opus, fiecare an şcolar determină o creştere medie de 7,5 – 10% a veniturilor obţinute pe tot parcursul vieţii.

Dacă nu era deja evident, organizaţia OECD avertizează că impactul cel mai mare se va vedea acolo unde copiii sunt deja mai dezavantajaţi din punct de vedere social.

Pentru a asocia niște cifre exacte acestui trend îngrijorător, OECD a aplicat procentele de mai sus pe economii importante, la nivel global.