De ce oamenii refuză să creadă în știință și preferă conspirațiile

De ce oamenii refuză să creadă în știință și preferă conspirațiile
16:00 28.01.2019

Ai crede că oamenii care preferă teoriile conspirației în locul dovezilor științifice sunt doar ignoranți, dar adevărul este mai complex de atât.

În ultimii ani, fenomenul știrilor false a luat amploare. Astfel, tot soiul de teorii fără o bază solidă ajung să fie considerate literă de lege pentru unii oameni, în defavoarea studiilor și cercetărilor științifice. O echipă de psihologi a reușit însă să descopere factorii cheie care îi fac pe oameni să nu creadă în știință. Surprinzător sau nu, acestea nu au de a face cu cât de inteligenți sau educați sunt oamenii.

Cercetătorii au descoperit că oamenii care refuză să creadă în știință pe subiecte de tipul schimbării climatice, vaccinării și evoluției sunt, de fapt, mai educați decât ai crede. Totuși, când vine vorba de fapte demonstrabile, acești oameni gândesc mai mult precum niște avocați, nu precum niște oameni de știință. Mai exact, ei caută nod în papură la orice studiu.

Să spunem că o persoană crede că nu oamenii sunt de vină pentru schimbarea climatică. În acest caz, ea va ignora sutele de studii care demonstrează contrariul teoriei în care crede și se va agăța de unul singur care îi susține teoria. „Am descoperit că oamenii vor fugi de fapte pentru a-și proteja toate credințele, inclusiv cele religioase, politice și chiar cele simple, personale”, a zis unul din cercetători, Troy Campbell, de la University of Oregon.

„Oamenii tratează faptele ca fiind relevante mai mult atunci când faptele au tendința de a le susține opiniile. Când faptele le contrazic opiniile, ei nu le resping neapărat, ci spun că faptele sunt mai puțin relevante.

O altă problemă este că oamenii au tendința să asocieze concluziile științifice cu afilierile politice sau sociale. Faptele științifice ajung astfel să fie un fel de arme, după cum a zis un alt cercetător din echipă, Dan Kahan, de la Yale University. Ce este de făcut atunci? „În loc să te adresezi atitudinilor de suprafață ale oamenilor în mod direct, modelează mesajul astfel încât să se alinieze cu motivațiile lor”, a explicat Matthew Hornsey, de la University of Queensland.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI