Slide-ul Power Point care a dus la moartea a șapte astronauți

Slide-ul Power Point care a dus la moartea a șapte astronauți
Sursa foto: Flickr
18:03 18.04.2019

Există un termen numit „moartea prin Power Point” și se referă la sentimentul acela când simți că mori de plictiseală atunci când urmărești o prezentare Power Point interminabilă.

Comunicarea este extrem de importantă. Când aceasta nu este eficientă, consecințele pot fi unele tragice.

Experții au ajuns la concluzia că un slide dintr-o prezentare Power Point a fost de vină pentru eșecul unei misiuni NASA care a dus la moartea a șapte oameni. Și nu de plictiseală.

Totul a început în timpul unei misiuni de acum mai bine de 15 ani.

În ianuarie 2003, NASA a trimits pe orbita joasă a Pământului un echipaj format din șapte oameni, la bordul Space Shuttle Columbia. Obiectivul era studierea efectelor microgravitației asupra corpului omenesc. Astronauții urmau să petreacă 16 zile în spațiu, timp în care aveau să ducă la bun sfârșit 80 de experimente.

Totuși, la numai o zi de la lansare, era clar că ceva nu era în regulă.

Conform protocolului, experții NASA au analizat imaginile provenite de la camera montată pe rezervorul navetei spațiale. Au observat că, după 82 de secunde, o bucată de spumă de izolație s-a desprins din rezervorul principal. În timp ce echipajul decola cu o viteză de aproape 29.000 de km/h, bucata de spumă a lovit muchia frontală a aripii stângi.

Sub acțiunea forțelor aerodinamice, aceasta a căzut cu o viteză de nouă ori mai mare decât cea a unui glonț.

A avariat sistemul de protecție termică, menit să protejeze naveta spațială Columbia de căldura întâmpinată la reintrarea în atmosfera Pământului. În spațiu, naveta era în siguranță, însă NASA nu știa cum se va comporta la întoarcere.

Opțiunile erau următoarele: NASA putea trimite o altă navetă spațială pentru a salva echipajul, astronauții puteau ieși să inspecteze gravitatea avariilor sau puteau risca reintrarea în atmosferă.

Cum a fost de vină slide-ul Power Point

Oficialii de la NASA au avut apoi o ședință cu inginerii de la Boeing. Aceștia au venit cu o prezentare Power Point de 28 de slide-uri. Pe scurt, datele arătau că plăcile componente ale aripii navetei puteau să reziste impactului cu spuma. Totuși, aceste teste fuseseră făcute cu bucăți de spumă de 600 de ori mai mici decât cea care a lovit Columbia.

După prezentare, inginerii au crezut că au comunicat eficient potențialele riscuri ale reintrării în atmosferă a navetei spațiale.

De cealaltă parte, cei de la NASA au înțeles din prezentarea acestora că, potrivit datelor existente, nu există suficiente daune pentru a pune viața echipajului în pericol.

Au ales ca naveta spațială Columbia să reintre exact așa cum era în atmosfera planetei noastre.

La 1 februarie 2003, naveta spațială Columbia s-a dezintegrat în timpul reintrării în atmosfera planetei Pământ. Cauza accidentului era clară: gaura din aripa stângă cauzată de bucata de spumă. Nava spațială s-a supraîncălzit până la dezintegrare, odată cu membri echipajului.

Apoi a urmat o întrebare simplă: De ce NASA a ales reintrarea navei în atmosferă, deși cunoștea că bucata de spumă a lovit aripa acesteia cu o forță mult mai mare decât cea din testele anterioare?

NASA s-a bazat prea mult pe prezentarea Power Point

Răspunsul îl are Edward Tufte, profesor la Yale University și expert în comunicare. Problema a fost, în principiu, prezentarea Power Point oferită de inginerii Boeing. Mai exact, un singur slide.

Felul în care cei de la Boeing au ales să ilustreze problema a fost greșit, potrivit acestuia. A identificat mai multe erori în comunicarea inginerilor.

Slide-ul problemă este acesta:

Power point NASA

În primul rând, numele slide-ului a fost unul mult prea liniștitor. Mesajul cel mai important a fost pierdut. Lăsa să se înțeleagă că nava putea foarte bine să reziste reintrării în atmosferă în urma impactului respectiv.

În al doilea rând, informațiile erau organizate cu ajutorul unor bullet points. Totuși, acestea nu erau în ordinea importanței, ceea ce a făcut dificilă identificarea informației vitale. De asemenea, slide-ul avea mult prea mult text, termenii erau foarte vagi, iar mesajul se pierdea între cele peste 100 de cuvinte.

Raportul ulterior întocmit de NASA menționează că agenția s-a bazat, într-adevăr, mai mult decât ar fi trebuit pe respectiva prezentare Power Point, în loc să analizeze documentele tehnice.

În prezent, 30 de milioane de prezentări Power Point sunt făcute în fiecare zi. Totuși, experții le consideră drept dușmani ai gândirii critice.

Poate dacă slide-ul ar fi avut titlul „Impactul este de 600 de ori mai mare decât datele de testare”, NASA ar fi luat o altă decizie.

loading...