Țările în care salariații păstrează cea mai mare parte din salarii după plata taxelor. România este depășită de aproape toate statele din UE

Sistemele de taxare, contribuțiile sociale obligatorii și ajutoarele destinate familiilor generează discrepanțe majore pe continentul european în privința sumelor de bani pe care angajații le primesc efectiv în mână. Venitul net reprezintă suma pe care un angajat o primește efectiv după scăderea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, iar în cazul familiilor cu copii, în calcul sunt incluse și beneficiile sau alocațiile acordate de stat.

Pe baza celor mai recente date Eurostat, publicate în 2026 pentru anul 2025, o analiză realizată de Euronews Business arată că venitul anual rămas în mână variază de la mai puțin de 13.000 de euro până la peste 54.000 de euro pentru o persoană singură, fără copii, care câștigă salariul mediu. Deși contrastul puternic dintre țările din vestul și estul Europei este evident, ierarhia suferă modificări radicale în momentul în care intervine ajustarea prețurilor în funcție de costul vieții din fiecare țară sau în funcție de sprijinul acordat familiilor cu copii.

România ocupă penultimul loc din Uniunea Europeană la nivelul veniturilor nete nominale

Țara noastră se află aproape de coada clasamentului european atunci când analizăm sumele brute transformate în bani în mână, fără a lua în calcul alte variabile. Cu un venit net anual de 13.233 de euro pentru o persoană singură fără copii care câștigă salariul mediu, România depășește doar Ungaria în ierarhia blocului comunitar.

În acest grup al statelor cu cele mai mici venituri nete din Uniunea Europeană se mai regăsesc Grecia, unde un angajat primește 15.050 euro, Slovacia cu 15.686 euro și Polonia cu un nivel de 16.163 euro. Sub pragul simbolic de 20.000 de euro pe an se mai află și alte state precum Letonia, Croația, Lituania, Cehia și Portugalia. În schimb, țări ca Estonia, Slovenia, Cipru și Malta reușesc să se situeze pe paliere cuprinse între pragul de 20.000 de euro și media europeană.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Luxemburg conduce detașat topul salariilor nete din Europa în timp ce Ungaria se află la polul opus

La nivelul Uniunii Europene, media venitului net anual pentru o persoană singură și fără copii este de 26.929 de euro, însă valorile nominale diferă extrem de mult de la un stat la altul. Un angajat care câștigă salariul mediu în Luxemburg ajunge să încaseze de peste patru ori mai mult decât unul din Ungaria, unde venitul net anual pornește de la 12.967 de euro.

Luxemburg este, de altfel, singurul stat din UE în care venitul net anual depășește pragul de 50.000 de euro, atingând o valoare de 54.260 de euro pe an. Doar alte două țări europene mai reușesc să treacă de nivelul de 40.000 de euro: Irlanda, unde se înregistrează 44.263 de euro, și Danemarca, cu 41.981 de euro. Peste media europeană generală se mai situează state precum Austria (36.798 euro), Țările de Jos (35.837 euro), Belgia (34.642 euro), Suedia (34.624 euro), Finlanda (33.641 euro), Germania (31.000 euro) și Franța (30.832 euro).

La polul opus, marile economii din sudul Europei, precum Spania și Italia, rămân sub această medie comunitară, un salariat din Germania sau Franța câștigând cu peste 5,000 de euro mai mult pe an decât unul din Spania (25.263 de euro) sau Italia (24.471 de euro).

Puterea de cumpărare și costul vieții schimbă radical ierarhia iar Grecia coboară pe ultimul loc

Imaginea generală se modifică considerabil în momentul în care veniturile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare (PPS), un indicator statistic care ține cont în mod direct de costul vieții din fiecare țară. Deși românii și polonezii câștigă mai puțin în termeni nominali decât angajații din Europa de Vest, prețurile mai mici de pe piețele interne fac ca veniturile lor să aibă o valoare reală mai mare pe plan local. În aceste condiții, raportul dintre statul aflat pe primul loc și cel de pe ultimul loc scade semnificativ, de la 4,2 ori în valori nominale, la doar 2,3 ori după ajustarea la puterea de cumpărare.

În termeni PPS, unde media Uniunii Europene este stabilită la 26.346 de euro, valorile variază de la 17.509 euro în Grecia până la 40.846 euro în Luxemburg. România urcă semnificativ în clasament după ajustarea la costul vieții, depășind mai multe state europene și apropiindu-se de zona de mijloc a ierarhiei, o evoluție similară fiind observată și în cazul Poloniei.

În schimb, din cauza prețurilor locale, Grecia cade pe ultimul loc din Uniunea Europeană, iar Danemarca pierde și ea mai multe poziții. În rândul celor mai mari patru economii europene calculate în PPS, Germania ocupă primul loc cu 28.536 euro, urmată de Spania cu 27.794 euro, care depășește la limită Franța (27.724 euro), în timp ce Italia rămâne sub media europeană cu 25.095 euro.

Astfel, statele din Europa de Est, inclusiv România, Polonia și Croația, recuperează o parte din decalaj datorită prețurilor mai scăzute, chiar dacă țările din Europa de Vest continuă să domine clasamentele.

Facilitățile acordate familiilor cu copii modifică sumele nete încasate de salariați

Nivelul sprijinului acordat pentru familii influențează direct valoarea banilor care le rămân angajaților, deoarece sumele finale diferă în funcție de situația familială și de numărul copiilor aflați în întreținere. În cazul familiilor, diferențele dintre state devin și mai mari, în funcție de ajutoarele și facilitățile fiscale oferite de guverne.

Germania este țara care oferă cel mai mare sprijin familiilor; pentru un cuplu cu doi copii și un singur salariu, venitul net anual este cu 53% mai mare decât în cazul unei persoane singure, crescând de la 31.000 la 47.424 de euro. Scheme generoase de sprijin pentru familii se mai remarcă în Polonia, Belgia și Austria. La polul opus se află Spania, unde diferența este de doar 13%, în timp ce Franța și Italia înregistrează creșteri moderate de 26%, respectiv 25%.

Cele mai mici diferențe apar în Cipru, Finlanda și Suedia, însă acest lucru nu înseamnă că familiile cu copii primesc mai puțin sprijin, ci că ajutoarele sunt acordate prin alte mecanisme decât cele incluse în acest calcul Eurostat.

Companiile românești care puteau concura cu Digi pentru cele 196 de milioane de euro din SAFE. Cine putea primi contractul cu SRI