PLAYFILM: „Amanda” îți arată cum este viața după un atentat terorist

PLAYFILM: „Amanda” îți arată cum este viața după un atentat terorist
12:00 25.05.2019

Nu m-am gândit niciodată cum ar arăta viața după un atentat terorist. Amanda m-a făcut să mă gândesc la asta pentru prima dată și mi-am dat seama că nu ar fi deloc ușor să mergi pe stradă și să tresari când cineva aruncă o petardă.

Probabil că tocmai asta a vrut să transmită regizorul Mikhaël Hers în momentul în care a dat startul producției. Sper că asta a vrut și că intenția nu a fost să arunce cu noroi în comunitatea musulmană din Europa, deși la un moment dat îți lasă și impresia asta.

Despre ce este vorba în filmul „Amanda”

Filmul pleacă de la o întâmplare foarte tristă, dar nota lui este una optimistă. Amanda (Isaure Multrier) rămâne fără mamă în urma atentatului și rămâne în grija unchiului David (Vincent Lacoste), care are doar 24 de ani, locuiește singur în Paris și nu are un job stabil, ci mai degrabă lucrează unde nimerește. David pare mai afectat de pierderea surorii sale decât Amanda, deși fetița de 7 ani este acum orfană. Pe tatăl ei nu l-a cunoscut niciodată, e un oarecare intrat în viața mamei ei pentru o scurtă perioadă de timp și care oricum nu a recunoscut-o pe copilă la naștere.

Ce poate fi optimist în toată povestea asta? Evident că David este dat peste cap de ceea ce i se întâmplă și și-ar dori să o ducă pe Amanda la un orfelinat, măcar pentru o perioadă de timp. Tânărul chiar merge în cele din urmă să viziteze unul, dar gândul că micuța va putea ieși de acolo doar de câteva ori pe ani îl face să renunțe la intenție.

David și Amanda sunt singuri și se tem de viitor

amanda 2

În ecuație intră și Lena (Stacy Martin), care a fost rănită în atentatul terorist și îi fură inima lui David. Tânăra nu este însă deschisă sută la sută pentru o relație, deși îl place. Și e de înțeles, trebuie să se recupereze atât din punct de vedere fizic, cât și psihic după trauma suferită. David și Amanda sunt singuri și se tem de viitor.

În discuție este adusă religia și iadul, dar doar trecător. Suficient însă cât să încolțească în mințile multora ideea că religia e o prostie sau că o religie este mai bună decât alta.

Filmul se termină brusc, în momentul în care te aștepți ca lucrurile să înceapă cu adevărat să se desfășoare. Poate asta a fost intenția regizorului, să iți arate viața așa cum e, să lase lucrurile în punctul în care vezi luminița de la capătul tunelului, dar nu știi sigur dacă mai apuci să ajungi până la ea. Pentru că Amanda, la final, râde și plânge în același timp – și nimic nu descrie viața mai bine decât asta.

Filmul „Amanda” poate fi urmărit în cinematografele din România începând cu 24 mai 2019.