De la Netflix la jocuri video, unde dispare originalitatea și cât mai înseamnă ea

De la Netflix la jocuri video, unde dispare originalitatea și cât mai înseamnă ea
Sursa foto: E.T. Extraterestrul a apărut în 1982. În 2018, Netflix a lansat Lost in Space, unde e prezentată prietenia între un extraterestru și un copil. Sună cunoscut? Poate. Din '82 până acum, filmele cu extratereștri au mizat pe aproximativ aceleași idei ca ale lui Spielberg în această producție.
11:28 19.07.2019

La cinema avem doar filme cu super eroi, producții vechi reimaginate. Apoi, jocurile din trecut sunt readuse la viață, iar serialele renasc. Însă nu pare să deranjeze pe nimeni.

În primele 20 de filme ale anului, în funcție de încasări, se numără un singur film original. Toate sunt fie continuări ale unei francize (Toy Story 4), remake-uri (Aladdin) sau bazate pe cărți sau pe benzi desenate (Captain Marvel, The Wandering Earth).

Acel film este producția horror Us, regizată de Jordan Peele.

Pentru 2018, situația este similară: avem doar două filme originale în top 20 – A Quiet Place și Crazy Rich Asians.

Hollywood este o afacere, nu un loc de stimulat creativitatea și de promovare a peliculelor originale. Acolo este o industrie interesată să facă bani. Iar acum rețeta de succes este fie refacerea unui film clasic (Lion King etc), fie adaptarea unei benzi desenate, continuarea unei francize (Solo: A Star Wars Story).

Poveștile originale care și au succes la box office sunt excepțiile care confirmă regula. Așadar, lipsa de originalitate nu contează, banul vine. Consumatorul dă bani la cinema să vadă al 10-lea film Marvel, deși toate sunt la fel. Merge la Lion King „ca să vadă cum e”, deși spune aceeași poveste ca originalul din 1994.

Streamingul de pe Netflix și platforme similare aduce idei noi, dar și remake-uri

În cazul platformelor de streaming și a serialelor este nevoie de prospețime: este nevoie ca Netflix să bage cât mai multe idei originale în fața publicului. Serialele care se întind pe zece, sau mai multe, sezoane nu mai rentează în prezent.

Strategia Netflix, pe scurt, e că încearcă să obțină maximum de beneficii la cel mai mic cost total. Astfel, se bazează foarte mult pe datele pe care le obține.

Datele spun că primele două sezoane aduc abonații, apoi celelalte nu prea mai creează aceeași tracțiune. Astfel, Netflix este mai interesată să aducă public nou (pentru că cel abonat oricum rămâne pe acolo, chiar dacă îi este anual serialul favorit).

În același timp, intervin și calculele financiare. Odată cu sezonul trei sau următoarele, cresc și pretențiile financiare ale celor implicați în producție. Vedetele din The Big Bang Theory câștigau cam 1 milion de dolari pe episod în ultimele sezoane, bani pe care sigur nu îi câștigau la început.

Sigur, nici acest domeniu nu scapă de reciclări: seriale vechi, întrerupte în urmă cu ani de zile, renasc pe platformele de streaming (The Office, Friends Twilight Zone etc).

Cu toate acestea, până la urmă această reciclare este frustrată doar pentru cei care au văzut și conținutul original. Există și nostalgici care se duc să revadă filmele vechi îmbrăcate în straie noi, care incearcă jocurile vechi, readuse în actualitate de tehnologie, însă foarte mulți care vor fi expuși la aceste creații sunt tinerii, cei care nu știau de existența acelui film sau a acelui joc.

Aceleași jocuri video se vând în fiecare an (și nu e cazul FIFA)

Cele mai bine vândute jocuri ale anului trecut sunt fie continuări ale unor serii începute cu mulți ani în urmă, fie jocuri create într-un univers bine stabilit. De fapt, în primele 20 cel mai bine vândute jocuri din SUA nu există niciun titlu complet original.

În top regăsim clasici anuali ca FIFA, NBA, Madden, Call of Duty sau Battlefield, jocuri care apar în fiecare an, de vreo 15-20 de ani încoace. Primul joc FIFA a apărut în 1993, primul Call of Duty a apărut în 2003, iar de atunci în fiecare an apar în topul celor mai populare jocuri.

Cel mai bine vândut joc anul trecut a fost Red Dead Redemption 2, un joc a cărui acțiune are loc înainte de cea lui Red Dead Redemption. S-au împrumutat multe personaje din primul joc, multe elemente de poveste, s-a băgat la cuptor și așa a ieșit un hit.

De fapt, în ultimii zece ani (pe datele pe care m-am uitat) niciun joc original nu a fost cel mai bine vândut din anul respectiv. Cel mult a intrat în top 3 (vezi Destiny sau The Division).

Toate astea denotă lipsa de idei din industrie, dar mai ales frica de risc. Sunt sigur că în multe studiouri se învârt multe idei de jocuri, însă managementul nu vrea să riște. Este mai ușor să mergi pe un IP (joc original) cunoscut deja, unde poți continua o poveste sau să creezi o poveste într-un univers dat.

Hai să luăm exemplul Electronic Arts, unul dintre cele mai cunoscute studiouri de jocuri din lume. Trăiește și face miliarde de dolari din francize (FIA, NHL, NBA, Battlefield etc.) și, în ultima vreme, când a lansat ceva nou (vezi A Way Out sau Anthem) a cam dat-o în bară. Impactul nu a fost cel scontat.

Într-un fel, să scoți jocuri video anual pe un anumit subiect are logică.

Electronic Arts are noroc că în fiecare an va fi nevoie de un joc FIFA. Sportul este dinamic, iar jucătorii și antrenorii fac schimb de echipe, se mai introduc competiții noi, altele se redenumesc și este nevoie de un refresh.

Ai putea să rezolvi asta printr-un update, dar trebuie să facă și EA un ban și îți dă moduri noi de joc, mai umblă puțin la grafică și la gameplay, ca să-ți dea impresia că dai bani pe ceva nou, nu pe o ciorbă reîncălzită.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI