O campanie “cumpălașă”: cu ce ai rămas după o lună de promisiuni prezidențiale

E ultima zi de campanie electorală pentru prezidențiale. Una dintre cele mai anoste și plictisitoare campanii, în care puțini candidați s-au remarcat. Iar cei care au ieșit în față n-au venit cu nimic. A fost o lună marcată de conspirațiile dezlănțuite ale lui Cumpănașu și de lașitatea lui Iohannis. O campanie “cumpălașă”, în care au mai zvâcnit, din când în când, Dăncilă, Barna și Diaconu.

Vineri, 8 noiembrie, la ora 23 și 59 de minute se va încheia una dintre cele mai lipsite de vlagă campanii electorale pentru prezidențiale. S-au aliniat în cursa pentru Palatul Cotroceni 14 candidați, dintre care puțini s-au remarcat. Mai ai vreo două zile în care te poți decide pe cine vrei să trimiți în turul al doilea al scrutinului prezidențial. Asta dacă nu cumva ești prin străinătate, acolo unde a început deja votul, care, în premieră, se întinde pe trei zile.

A fost o campanie în care n-am avut parte de nicio dezbatere electorală cu toți candidații cotați cu șanse mai mari să intre în turul al doilea. Singurul demers de acest fel, care a aparținut Europa FM, a fost onorat doar de trei candidați: Dan Barna, Kelemen Hunor și Theodor Paleologu. Ultimii doi nu au, potrivit ultimelor sondaje, nicio șansă să spere la turul al doilea.

Marele absent al campaniei pentru prezidențiale a fost chiar președintele în exercițiu. Klaus Iohannis a refuzat orice dezbatere, nu a oferit niciun interviu pe parcursul campaniei electorale și a preferat să apară doar la mitingurile electorale ale PNL. Șeful statului a fost prezent doar la evenimente organizate de așa natură încât să nu poată fi luat la întrebări de jurnaliști. E o palmă mare dată democrației de actualul președinte. Care poate fi taxată de mulți la votul de duminică.

Klaus Iohannis | O Românie normală nu înseamnă lașitate și îngâmfare

Sunt mulți critici ai președintelui în exercițiu care spun că, în cei cinci ani de mandat, a cam șomat. Cel puțin pe plan intern. Singurele ieșiri importante au fost atunci când a simțit că trebuie să intervină în scandalul legat de mutilarea legilor justiției și, acum, pe final de mandat, când oricum se pregătea de campanie și dorea să arate că luptă împotriva PSD.

Klaus Iohannis nu a acceptat să participe la nicio dezbatere electorală, a participat doar la eveniment cu circuit restrâns și nu a acordat niciun interviu. Lașitate, îngâmfare? Poate amândouă și alte câteva din aceeași zonă. Toate sondajele îl dau pe Iohannis drept câștigător sigur al turului întâi, la mare distanță de ocupantul locului doi. Dar asta nu-ți dă dreptul să stai liniștit la Palatul Cotroceni și să nu-ți înfrunți adversarii.

Bătaie de joc! Judecătoarea lui Vlad Pascu, gest IREAL în public. Românii au rămas mască

Liviu Dragnea aruncă bomba despre PSD! A turnat tot, e mare cutremur…

Alegerile prezidențiale sunt singurele la care românii votează oameni, fețe, comportamente, nu partide. De la înălțimea funcției, președintele n-a considerat necesar să participe la dezbateri electorale. I-a cerut-o inclusiv candidata PSD, Viorica Dăncilă, cunoscută pentru gafele sale din spațiul public.

Klaus Iohannis n-a considerat că e cazul să se deranjeze.

Viorica Dăncilă | Candidata cu broșă

Viorica Dăncilă a preluat frâiele partidului imediat după condamnarea lui Liviu Dragnea și după ce PSD a pierdut alegerile europarlamentare cu un scor zdrobitor. A pozat în reformatoarea partidului, dar e eșuat lamentabil, mai ales că e greu să schimbi rotițele unui partid care, de 30 de ani, sub diverse nume, a reușit să calce în picioare democrația ori de câte ori a avut ocazia.

Luna trecută, Dăncilă a pierdut și guvernarea și mulți social-democrați cred că n-are nicio șansă la turul al doilea. Dacă nu intră, atunci pierde și partidul și numele Viorica Dăncilă ar putea deveni istorie în România. Ce a făcut candidata PSD în campania electorală? S-a dat cu bicicleta, a jucat ping-pong pe tocuri și a încercat să obțină și să întrețină conflicte cu Klaus Iohannis. A mizat pe singura strategie care ar putea să o trimită și pe buletinele de vot care vor fi în secții pe 24 noiembrie.

A trecut de la broșe de mii de euro la una mai simplă, cu însemne tradiționale. Ca să arate electoratului că e „de-a noastră„. De altfel, s-a și promovat intens pe paginile de Facebook ale PSD faptul că ceilalți candidați nu au nume românești. Un discurs xenofob, rămas de pe vremea lui Dragnea. A spus că nu e nevoie să vorbească engleză pentru că trăiește în România, dar a scăpat și o gafă din seriile-i deja celebre: „Lupt împotriva unei țări în care să se regăsească toți românii”, a spus candidata PSD.

Dăncilă a promis o eră post-Dragnea, dar a livrat aceleași lucruri. Pe Dragnea l-a costat scump. Posibil ca PSD, la comanda lui Dăncilă, să nu fi învățat mare lucru din greșelile din trecut.

Dan Barna | Adevărul despre candidatul USR

USR era pe cai mari după alegerile europarlamentare din 26 mai. Rezultatele le-au dat celor din partid speranțe că se pot bate cu partidele mari și că au șanse să-și impingă un candidat în turul al doilea. L-au ales pe Dan Barna, un personaj nou pe scena politică, despre care nimeni nu prea a știut nimic.

A venit ancheta Rise Project, care a scos la iveală câteva activități din trecutul său. O situație care a fost gestionată cum nu se poate mai prost de Alianța USR-Plus. Asta pentru că explicațiile venite ulterior n-au făcut decât să rostogolească bulgărele de posibile ilegalități care se forma la adresa lui Dan Barna. A venit și partea a doua a anchetei, în care fiecare explicație era demontată rând pe rând.

N-a pierdut foarte mult din procente după aceste dezvăluiri, dar nici n-a câștigat. Dan Barna rămâne un candidat tern, fără sare și fără piper. E văzut drept un reprezentant al clasei bogate din România, care nu poate vorbi cu românii de rând. Celebra întrebare „Cine e Dan Barna?” e pe buzele multora și acum, chiar dacă USR a încercat să o folosească în favoarea sa prin clipurile electorale.

Există multe voci care susțin că s-a greșit în împărțirea potențialelor funcții în interiorul Alianței și că Dacian Cioloș ar fi fost un candidat mult mai bun pentru prezidențiale. Ce a făcut Barna în campania electorală? Păi a încercat din răsputeri să se asigure că prinde turul al doilea alături de Iohannis. Cam ca Dăncilă, dar folosind altă strategie. A încercat câteva atacuri extrem de firave către Iohannis și PNL, dar nu prea au avut ecou.

Ancheta Rise Project l-a ținut în corzi o vreme, după care, spre finalul campaniei, a început să ceară insistent dezbateri electorale, amenințând că, în cazul în care nimeni nu acceptă, va organiza una de unul singur. Unde? Pe Facebook. Acolo unde deja se cam știe care cu cine votează. Dan Barna n-a fost învățat că nu trebuie să se adreseze unui public deja fidelizat. Ci indecișilor. Celor care s-au săturat de „ficusul” de la Cotroceni în ultimii cinci ani, dar și de PSD într-o și mai mare măsură.

Ce n-a reușit Dan Barna pare să fi reușit, prin altfel de strategii, un alt candidat.

Mircea Diaconu | Neliniștitul actor

Mircea Diaconu se declară „un om” care „n-are liniște” până când lucrurile nu se vor schimba în bine în România. A trecut de la zeci de ani pe scena teatrului în arena politicii de la vârf, prima dată în Parlamentul de la București apoi în cel de la Bruxelles.

A decis, anul acesta, că vrea să candideze și la președinție, ca independent. A obținut, însă, sprijinul a două partide parlamentare, ALDE și Pro România care, vrând să rupă din voturile PSD, au decis să meargă pe mâna actorului din Filantropica.

A avut câteva apariții sporadice în campania electorală, mai mult a spus că nu-și dorește să ajungă președinte, dar că vrea să tragă niște semnale de alarmă. Ultimul sondaj IMAS îl dădeaa chiar pe locul al doilea, după Iohannis. Ceea ce-ți demonstrează, încă o dată, cât de anostă a fost această campanie electorală.

Dar Mircea Diaconu a mai reușit ceva în această campanie. A reușit să le râdă în nas USR-iștilor, cei care declară că dețin monopolul atunci când vine vorba de audiența de pe Facebook. Ce a făcut fostul actor? A cumpărat o reclamă care conținea cuvintele „Dan Barna„. Astfel, dacă dădeai o căutare după numele candidatului USR, prima postare sponsorizată te îmtâmpina cu următorul mesaj: „Ai căutat Dan Barna? Nu-ți pierde timpul. Caută un candidat care te reprezintă – Mircea Diaconu”.

Șah-mat la USR cu mutarea asta.

Alexandru Cumpănașu | Unchiul teoriei conspirației

Despre Alexandru Cumpănașu și teoriile sale conspiraționiste s-au scris atâtea încât nu știu dacă mai ai vreun dubiu legat de platforma sa pentru prezidențiale. Omul ăsta, de care nu știa mai nimeni înainte de tragedia de la Caracal, s-a cățărat pe dramele unor familii pentru a câștiga capital politic.

Și-a dezvăluit intențiile odată cu anunțul candidaturii la Palatul Cotroceni. A făcut live-uri pe Facebook în care a plâns, a răbufnit, a mângâiat pisici.

A întreținut teoria potrivit căreia cele două fete din Caracal sunt în viață, deși Gheorghe Dincă a recunoscut că le-a ucis, iar unele rezultate oficiale au confirmat acest lucru în cazul uneia dintre ele. A inventat povești cu rețele de traficanți, susținea că are echipe de detectivi în toate colțurile Europei. Și au fost persoane care au crezut acest lucru.

Apoi, a apărut la TVR, unde a tras cu mitraliera cu bile și s-a dezlănțuit asupra unor biete baloane atârnate de un perete de carton.

În ultima zi de campanie, simțind probabil că nu are nicio șansă, a început să vină cu noi teorii conspiraționiste potrivit cărora se pregătește fraudarea votului din diaspora. E un om care, dacă obține un procent extrem de mic în primul tur, nu vei mai auzi foarte multă vreme. Sau vei auzi, dacă se hotărăște că aceasta a fost doar încălzirea și țintește un mandat pe la locale sau parlamentare.

Duminică seara afli cine se califică în turul al doilea la alegerile prezidențiale. Sau, ca să fim realiști și să ne bazăm pe sondajele recente, cu cine se va bate Iohannis pentru un nou mandat la Cotroceni.

Ieși la vot! Măcar cu speranța că nu vei mai avea parte de candidați ca cei de acum și de campanii derulate la umbra propriilor interese.