Fenomenul FaceApp: că te vinzi sau nu rușilor, problema e mult mai mare

Fenomenul FaceApp: că te vinzi sau nu rușilor, problema e mult mai mare
Sursa foto: Vladimir Putin, președintele Rusiei, trecut prin filtrul de îmbătrânire de pe FaceApp
11:36 19.07.2019

FaceApp a redevenit un fenomen. După ce în 2017 a avut prima gură de glorie, în 2019 îmbătrânește oamenii și, eventual, colectează totul despre ei. E un fenomen viral al internetului și grijile față de confidențialitate sunt pe măsură. Ce facem de aici înainte?

Nu e niciun secret că datele noastre sunt permanent colectate de site-urile și aplicațiile pe care le folosim zilnic. FaceApp este noua senzație de pe internet. Fenomenul pare să fi ieșit puțin de sub control și arată o problemă mai mare cu care ne confruntăm, zilnic, pe internet.

FaceApp a făcut Facebook să fie plin de oameni bătrâni

Chiar dacă nu am folosit aplicația FaceApp, am văzut cu toții cum rețelele sociale au fost inundate cu imagini ale prietenilor noștri cu riduri, păr alb și barbă.

FaceApp a fost creată în Rusia și folosește o formă de inteligență artificială pentru a îți permite să-ți schimbi aspectul în fotografii, cu niște rezultate destul de impresionante. Aplicația nu este una nouă. A devenit virală încă din 2017, însă și-a recâștigat popularitatea acum, prin filtrul pe care îl poți aplica pe o fotografie de-a ta ca să vezi cum vei arăta la bătrânețe.

Peste 150 de milioane de utilizatori Android au descărcat FaceApp de pe Google Play. Aplicația se află în topul celor mai bine cotate aplicații de pe iOS în 121 de țări. Toți acești utilizatori nu au fost însă conștienți de semnele de întrebare care se ridică în ceea ce privește felul în care aplicația le folosește datele personale.

Numărul uriaș de utilizatori care au ales să-și schimbe înfățișarea cu ajutorul FaceApp arată încă o dată felul în care ne raportăm la lucrurile de pe internet și cât de puțin suntem educați în ceea ce privește securitatea online.

Ce face aplicația cu informațiile pe care le are despre noi?

Răspunsul se află chiar în textul termenilor de utilizare, cu care toți utilizatorii FaceApp au fost de acord înainte să înceapă să-și editeze pozele. Pe scurt, odată ce bifezi căsuța respectivă, compania are permisiunea să dețină și să dea mai departe toate datele pe care i le furnizezi.

Astfel, are licența să „folosească, reproducă, modifice, adapteze, publice, traducă, creeze lucrări derivate, distribuie și afișeze public” toate datele pe care le colectează: de la nume, username, la fotografiile pe care le încarci în aplicație. Partea și mai proastă e că aplicația are dreptul să le și vândă mai departe, oricui ar fi interesat de acestea.

Bineînțeles, creatorii aplicației neagă aceste acuzații. Aceștia recunosc că fotografiile utilizatorilor sunt încărcate în cloud, însă susțin că totul este pentru o mai ușoară utilizare. Astfel, cei care folosesc FaceApp nu ar mai fi nevoiți să încarce de fiecare dată o fotografie în aplicație. Creatorii neagă și faptul că datele tale sunt vândute terților.

Gravitatea problemei a fost recunoscută și la nivel înalt. Un senator american susține că FaceApp reprezintă o problemă de securitate națională și un risc major în ceea ce privește confidențialitatea. Acesta a solicitat FBI-ului să lanseze o investigație în acest sens.

De asemenea, politica de confidențialitate a aplicației nici măcar nu ar fi în conformitate cu legea GDPR din Europa.

Fenomenul de acum e și un exemplu al lipsei alfabetizării digitale

Zilnic, oamenii sunt păcăliți într-un fel sau altul pe internet. În primul rând, din cauza lipsei de scepticism de care dau dovadă în mediul online. Luăm de bune majoritatea ofertelor incredibile care ne ies în cale pe site-uri, dăm click-uri pe orice link ne atrage atenția și descărcăm fișiere din surse care mai de care mai îndoielnice.

Iar poate printre cele mai des întâlnite modalități prin care ne facem rău singuri pe internet este bifarea „în orb” a unor politici de confidențialitate. La fel cum este și cazul FaceApp.

Există și anumite limite în acest sens, peste care putem trece cu greu.

În medie, un utilizator al internetului ar avea nevoie de 25 de zile întregi pe an numai pentru a putea trece prin toate politicile de confidențialitate ale site-urilor pe care le vizitează și ale aplicațiilor pe care le folosește.

Nu ajută nici că limbajul este unul dificil de înțeles, cu termeni de specialitate greu de deslușit. Iar cei care scriu aceste politici de confidențialitate folosesc în mod intenționat o exprimare cât mai vagă, pentru a putea evita eventualele probleme cu legea. De asemenea, nici nu prea învățăm din greșeli.

Să luăm exemplul Facebook.

Foarte puțini dintre noi au renunțat complet la utilizarea rețelei sociale, chiar dacă aflăm zilnic noi modalități prin care ne colectează datele fără să știm.

De asemenea, și scandalul Cambridge Analytica a pornit de la o chestie inofensivă. Un simplu test de personalitate a ajuns să fie motivul pentru care datele a 87 de milioane de oameni au ajuns în mâinile nepotrivite. În ciuda acestui fapt, probabil nu te-ai gândit de două ori când ai descărcat FaceApp.

De ce nu ne pasă suficient de datele personale

Ca simpli utilizatori ai internetului, e dificil să conștientizăm cât de importante sunt de fapt aceste date personale și cât de mari sunt riscurile.

Înainte de internet, conceptul de intimitate era unul simplu. Dacă erai singur la tine acasă, știai garantat că nimeni nu te poate urmări. Intimitatea a scăzut odată cu evoluția mediului online, iar acum nu știi niciodată dacă ești sau nu spionat prin camera de la laptop sau dacă adresa ta de mail ajunge pe mâini nepotrivite atunci când te abonezi la un newsletter pe un site întâmplător.

Pentru unii, sentimentul nu s-a schimbat odată cu tehnologia. Iar pentru că nu pot vedea cu proprii ochi cum datele le sunt colectate, înseamnă că acest lucru nu există.

Deși nu ne putem lipsi de el, internetul nu e deloc un loc sigur. Modalitățile prin care putem avea totuși parte de o experiență ceva mai puțin lipsită de riscuri online sunt destul de multe, iar prudența și scepticismul sunt printre cele mai bune arme pe care le avem pentru folosirea în siguranță a internetului, fără să ne trezim că datele noastre ajung pe mâinile rușilor.