De ce se feresc PSD și PNL de primari aleși în două tururi și ce spune președintele

A revenit în discuție modificarea legislației electorale astfel încât primarii să fie aleși în două tururi de scrutin. Adică după modelul alegerilor prezidențiale. Numai că nu prea există interes din zona politică. Argumentele sunt diverse și nu toate stau în picioare.

Puterea din România, în acest moment, e în mâinile PNL. Guvernul e condus de liberali, prin Ludovic Orban, iar la Palatul Cotroceni tocmai ce a fost reales Klaus Iohannis, pentru al doilea mandat. Cum era normal, liberalii s-au lăudat că vor guverna România după cu totul alte metode decât cele ale PSD. Au acuzat, între altele, greaua moștenire și au promis că vor îndrepta lucrurile.

Imediat după ce Guvernul PSD a fost demis prin moțiune de cenzură și până la instalarea Guvernului Orban, s-a vorbit despre alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Adică după modelul alegerilor prezidențiale. Participă în primul tur toți candidații, iar în turul al doilea intră primii doi clasați.

Cine vrea primari aleși în două tururi și cine se opune

Președintele Klaus Iohannis ar insista pe lângă liberali să susțină alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Surse politice susțin că șeful statului e de acord cu modificarea legislației electorale și ar agrea revenirea la acest sistem.

Numai că există reticență în interiorul PNL. La nivel declarativ, ar fi de acord cu acest lucru. În realitate, însă, mulți parlamentari s-ar putea opune. Or, dacă la nivel politic consensul nu este suficient de puternic, nu se poate face nimic. Șeful statului consideră că PSD ar putea fi învins la alegerile locale și dacă ar exista alegeri în două tururi.

” (…)sunt primari cărora nu le convine.  Asta e, avem interes nu doar pe primăriile în mandat, ci și pentru celelalte”, le-ar fi transmis Klaus Iohannis.

Motivul pentru care PNL și mai ales PSD resping alegerea primarilor în două tururi este unul simplu: sistemul actual – cel în care primarul e ales într-un singur tur – avantajează partidele mari. Adică exact partidele menționate mai sus.

Reacția fabuloasa a lui Dragnea privind retragerea lui Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei! Pe cine ar fi votat?

O monedă din anii 2000 a ajuns să coste cât o maşină second-hand. Cum poţi face rost rapid de 8.000 de euro?

De cealaltă parte, USR și Plus susțin această inițiativă și chiar au depus mai multe proiecte legislative în Parlament. Proiecte similare au venit chiar și de la PMP, ALDE și PNL. Doar că nicio inițiativă n-a ajuns încă la vot final în Camera Deputaților, for decizional. Unele au trecut de Senat, altele au fost respinse.

De ce se aleg primarii într-un singur tur

Alegeri locale în două tururi înseamnă, de fapt, revenirea la sistemul inițial. Dar introducerea unui singur tur a fost ideea PDL, fostul partid al lui Traian Băsescu, și s-a produs în 2012. Atunci, democrat-liberalii, speriați că pierd procente, au modificat legea, tocmai pentru a-și obține susținerea în teritoriu.

Cam cum se întâmplă acum cu PSD, care ar fi profund dezavantajat de două tururi în situația în care dreapta nu face front comun. În cazul unei alianțe PNL-USR, planurile PSD s-ar putea schimba și ar putea decide că vrea edili aleși în două tururi. Pentru că, într-un singur tur, social-democrații ar fi spulberați.

Sunt decizii care se pot schimba pe măsură ce politicienii își văd propriile interese. În prezent, indiferent de numărul alegătorilor care se prezintă la urne, candidatul care ia cele mai multe voturi ajunge primar. În două tururi, lucrurile se complică sau se îmbunătățesc. Depinde de poziția partidului din acest moment.

Gabriela Firea, avantaj de pe urma legislației actuale

Gabriela Firea a ajuns primar-general al Capitalei fiind clar avantajată tocmai de acest sistem cu un singur tur. Prezența la vot la alegerile din 2016 în Capitală a fost de puțin peste 33%. Adică aproape 600.000 de bucureșteni. Firea a obținut aproape 43% – adică nici 250.000 de voturi. Practic, Gabriela Firea a fost aleasă de mai puțin de 15% dintre bucureștenii cu drept de vot, din cauza absenteismului masiv.

Pe locul al doilea s-a clasat Nicușor Dan, cu aproximativ 30%. O diferență foarte mică între cei doi, pusă exact pe seama dezinteresului: adică un număr mic de bucureșteni care se prezintă la vot. Dacă s-ar fi organizat și al doilea tur de scrutin, atunci lucrurile ar fi putut sta altfel.

Cu doi candidați față-n față, mobilizarea este mai mare. Iar partidele mari, cu aparate întregi în spate, nu mai sunt avantajate.

Cu aproximativ 7 luni înainte de alegerile locale, este extrem de greu să treci prin Parlament o modificare electorală de acest fel. Dacă nu se ia o decizie rapidă, atunci revenirea la alegerea primarilor în două tururi nu va mai fi posibilă pentru următorul scrutin, ci abia în 2024. Se vorbește de asumarea răspunderii Guvernului pe o astfel de modificare, dar decizia ridică probleme de constituționalitate – pentru că în Parlament sunt deja depuse câteva inițiative similare.

Liberalii, dacă-și doresc cu adevărat alegerea edililor în două tururi, ar putea urgenta proiectele depuse în Parlament pe acest subiect. Lucru cerut inclusiv de USR, partidul care insistă pentru modificarea legislației.

Sigur, ai putea crede că organizarea a două runde de vot în loc de una este mai costisitoare. Este, dar costurile sunt mult mai mici decât cele suportate de cetățenii conduși de un primar dorit doar de o mică parte a comunității.