Cea mai mare schimbare pentru bănci e activă. Cum ești afectat ca român?

Cea mai mare schimbare pentru bănci e activă. Cum ești afectat ca român?
Sursa foto: BCR / Facebook
11:10 15.09.2019

Din 14 septembrie, în România plățile cu cardul devin mai lente și, vestea mai bună, băncile nu mai au monopol pe banii tăi. O schimbare la nivel european a adus aceste schimbări și, dacă nu te-ai informat până acum, ar fi timpul să recuperezi. Toate băncile, de la ING Bank și BCR până la UniCredit și Banca Transilvania, trebuie să se conformeze.

Din 14 septembrie este activă directiva europeană PSD2. Aceasta schimbă standardele tehnice de reglementare pentru autentificarea clienților. Pe scurt: devine mai strictă. Vestea mai bună e însă că sistemul bancar trebuie să fie mai deschis.

Securizarea mai mare presupune că va trebui să parcurgi pașii de confirmare a plății când suma depășește o anumită limită. Te-ai obișnuit până acum ca la plata contactless să plătești, sub 100 de lei, fără PIN. Ei bine, asta e prima schimbare. Va fi necesar să introduci codul PIN mai des – ING Bank, de exemplu, a informat că clienții săi vor trebui să confirme cu PIN după cinci plăți contactless consecutive de sub 100 de lei.

De ce băncile te bat la cap cu PSD2?

PSD2 (payments services directive 2) propune un set de reguli pentru a reglementa serviciile de plăți în Uniunea Europeană. Este PSD2 pentru că PSD a fost introdus în 2009, cu obiectivul de a crea un cadru juridic pentru astfel de servicii de plată.

Odată cu PSD2, plățile pe internet și în magazine vor fi realizate în baza aplicării procedurii de autentificare strictă a clienților (SCA). Sunt și anumite excepții, cum ar fi plăți de valoare mică sau plăți recurente.

De ce a vrut UE să schimbe modul în care plătești digital?
Uite un exemplu: ai putea să-ți plătești facturile cu servicii de plată de la Facebook, Google, Apple etc. sau să efectuezi transferi și să-ți analizezi cheltuielile. Dar faci toate astea în timp ce banii sunt în siguranță în contul bancar.

E pentru prima dată când UE ia serios în calcul serviciile fintech, cum e Revolut. Până la PSD2, băncile au avut monopol pe banii tăi. Odată cu directiva asta, protocolul de administrare a banilor trebuie să fie mai deschis.

Astfel, e rezolvarea acestei accesibilități prin conectarea tuturor serviciilor financiar printr-un API deschis – un limbaj comun care va fi utilizat de toți cei implicați. Toate serviciile financiare pe care le folosești, precum contul bancar, contul de Revolut, alte servicii de la terți vor putea comunica mai ușor.

Dincolo de ING Bank, BCR, Banca Transilvania și altele din România, toate băncile europene trebuie să respecte directiva PSD2.

În cazul ING Bank, de exemplu, dacă alegi să oferi acces la conturile tale de plăți deschise la ING unui Terț PSP (prestator servicii plată), cum ar fi o companie fintech (ca Revolut) sau altă bancă, ING Bank va permite accesul Terțului PSP la datele din conturile tale pentru ca tu să poți beneficia de oricare din serviciile de mai jos oferite de acesta. Și poți cere asta de la orice bancă la care ai cont.

Ce se întâmplă cu directiva UE în România?

PSD2 este, deocamdată, inexistentă în legislaţia românească. E în dezbatere în Senat. Totuși, Banca Națională a României a transmis că neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a măsurilor privind transpunerea acestei directive în timp util poate determina Comisia Europeană să meargă chiar până la a propune Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (UE) aplicarea unor sancţiuni pecuniare împotriva României.

Deocamdată, deși directiva PSD2 e activă din 14 septembrie, proiectul de lege pri­vind serviciile de plată şi pentru modifica­rea unor acte normative şi proiectul de lege pri­vind activitatea de emitere de monedă elec­tronică se află în procedură de urgenţă pentru dezbatere şi adoptare la nivelul Senatului României. Sunt însă înscrise pe ordinea de zi a acestei camere din data de 18 iunie 2019 (L187/06.05.2019 şi, respectiv L188/06.05.2019), conform ZF.

Ca fapt divers, transpunerea directivei privind serviciile de plată (PSD2) pe piaţa locală este în întârziere, termenul fiind 13 ianuarie 2018.

Vestea proastă e că, în absenţa acestei legi, furnizorii terţi de servicii din România nu pot să fie autorizaţi de BNR. Apare astfel un dezavantaj competitiv faţă de furnizorii străini din celelalte state membre.

Deși e cel mai important în industria de banking, România tărăgănează lucrurile și încă ești cu banii într-o bulă. Partea mai bună e că directiva, fiind aplicabilă la nivelul Uniunnii, este activă din 14 septembrie. Iar băncile au fost ceva mai rapide decât legislativul României.

Din 14 septembrie, băncile din România trebuie să se conformeze cu toate prevederile regulamentului.