Ce e AML: revoluționează apelul 112 ca România să nu-și mai ucidă cetățenii

Ce e AML: revoluționează apelul 112 ca România să nu-și mai ucidă cetățenii
Sursa foto: Răzvan Băltărețu / PLAYTECH
08:33 29.07.2019

Dacă titlul ți se pare nepotrivit, atunci n-ai înțeles nimic din tragedia din Caracal. Apelul la 112 s-a dovedit, încă o dată, inutil. Poliția, STS, procurorii s-au dovedit, la grămadă, inutili. Și e vina României ca întreg și în special a celor care fac parte din sistemul de stat. Din fericire, dacă acest cuvânt mai poate fi folosit, alte țări s-au lovit de aceleași probleme ca noi. Și au creat soluții.

Pe 26 iulie, bărbatul suspect de crimă a fost reținut. Două zile mai târziu, a recunoscut ambele crime. Pe 26 iulie s-a aflat însă că STS, încă o dată, nu poate localiza cu precizie un apel la 112. Am explicat în detaliu de ce și rezumatul e acesta: tehnologia e veche și serviciul s-a mișcat cu întârziere în implementarea unei soluții mai bune.

Aceasta a fost dezvoltată la nivel global, și implementată mai ales la nivel european, și se numește AML. E un acronim de la Advanced Mobile Location. Din 2016, e pe aproape toate telefoanele cu Android disponibile în piață. Din 2018, e pe aproape orice iPhone. AML e folosită deja în următoarele țări: Austria, Belgia, Estonia, Finlanda, Islanda, Irlanda, Lituania, Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Slovenia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Pe cât de incapabilă e România să-și protejeze cetățenii, pe atât de bune sunt regulile UE. Astfel, până în decembrie 2020 toate statele membre UE trebuie să implementeze AML pentru a identifica apelanții la 112. Câteva țări vor implementa tehnologia în aprilie 2020.

Ce e AML și cum funcționează

Una dintre țările de mai sus e responsabilă pentru AML. E Marea Britanie. Tehnologia a fost dezvoltată de trei companii: British Telecom, EE Limited și HTC.

De ce era nevoie de AML? Așa cum am văzut în cazul din Caracal, așa s-au gândit și britanicii la AML: apelurile la numărul de urgență nu putea fi identificate cu precizie. Marja de eroare e de circa 50 de metri și trimite locația în circa 20 de secunde. Astfel, cu AML, când suni la 112 (număr de urgență activ la nivel european) locația telefonului e activată automată și trimisă serviciului prin SMS. În funcție de loc, folosește sistemul de sateliți sau Wi-Fi (triangulație ca pe GSM, dar de un router wireless ești mai aproape decât de turnuri GSM).

Estimarea e că AML e de 4.000 de ori mai precisă decât triangulația GSM folosită în România în prezent.

În aceste zile, STS a recomandat aplicația Apel 112. Într-adevăr, e recomandat s-o ai în telefon, doar că are limitările ei. În cazuri ca cel din Caracal e absolut inutilă. Poate salva însă vieți alte ocazii, cum ar fi accidente. E necesar însă s-o ai pe telefon și să ai locația activată. Acuratețea e mai mare (circa 65 de metri marjă de eroare), doar că depinde de conexiuni GSM, Wi-Fi, GPS. Aici e diferența față de AML, care activează automat localizarea și-o oprește după ce trimite SMS.

Nu doar România a apelat la tehnologii conexe. De aceea e important să urmărim ce fac alte țări și cum rezolvă probleme cu care noi abia acum ne confruntăm. Au deja soluții mai eficiente.

De ce întârzie modernizarea 112 și de când a început STS demersurile în acest sens

În 2014, cu accidentul aviatic din Munții Apuseni, sistemul 112 din prezent și-a dovedit ineficiența. Abia în a doua parte din 2018 a început modernizarea acestuia. Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) a fost creat în 2005 și a reprezentat o investiție de 40 de milioane de euro. Suedezii de la Ericsson au livrat software și hardware pentru conectarea centrelor de preluare a apelurilor.

Primul pas e dezvoltarea unui sistem informatic centralizat de preluare și dispecerizare a apelurilor de urgență. Problema acum e că fiecare din cele 41 de centre 112 recepționează și gestionează în mod independent apelurile de urgență din aria sa de responsabilitate. Fiecare centru 112 are un sistem informatic propriu.

Reprezentanții SNUAU au spus în august 2018 că sistemul informatic centralizat de preluare și dispecerizare a apelurilor de urgență va fi constituit din trei centre naționale (București, Brașov și Cluj), denumite în continuare centre naționale. Vor susține infrastructura software și hardware necesară asigurării rutării, preluării, procesării și dispecerizării tuturor apelurilor de urgență la nivel național. Totodată, vor pune la dispoziția utilizatorilor atât funcțiile de bază de preluare dispecerizare apeluri de urgență, cât și funcții suport necesare diverselor roluri din sistem.

În septembrie 2018 am aflat că modernizarea a început. 221,7 milioane de lei vor fi investiți, iar mare parte din bani vor fi din fonduri europene. La capătul a trei ani de modernizare a sistemului, 112 ar trebui să devină mai eficient. Inclusiv cu AML și chiar apeluri video.

STS susține că încă din 2017 a început demersurile pentru a implementa AML. Toți cei patru operatori telecom din România au fost deschiși să susțină asta. STS a implementat o platformă pilot de preluare şi procesare a informaţiilor de localizare în format AML. Mai mult, a efectuat teste cu operatorii de telefonie mobilă.

STS și Orange, date în judecată. Telekom, susținută de fosta firmă a lui Sebastian Ghiță, contestă licitația

În licitația pentru modernizarea 112, STS a primit cinci oferte. Au rămas trei, conform HotNews. Telekom Romania Mobile Communications i-a avut ca terți susținători pe Mediatel Data, Industrial Computer Group și Trencadis Corp. Aceasta e controlată de Radu Negulescu, care s-a ocupat de campania online a lui Klaus Iohannis, și de Carlo Burci, fiul omului de afaceri Cristian Burci care controlează Adevărul Holding. Pe listă a mai fost o companie: World Profesional Services, fost firmă Teamnet controlată de Sebastian Ghiță.

Telekom i-a avut ca subcontractanți pe Nova Tech Integrated Solutions (controlată de Andrei Cruceru, fost manager de vânzări către sectorul public la Asesoft International; firma a fost fondată de Sebastian Ghiță), Industrial Computer Group și All Business Management.

A mai fost și Orange România (lider de consorțiu) și Atos Convergence Creators (ofertant) cu subcontractanții: Felix Telecom, Atos Spain SA, Radcom și Greensoft. Ultima ofertă a fost a Omnilogic (ofertant – lider de consorțiu), alături de Avaya Enterprise (ofertant), Beta 80 SpA (ofertant)și Starc4SYS (ofertant).

A câștigat Orange, dar Omnilogic a contestat licitația. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București pe 17 iulie. Pe 15 iulie, și grupul Telekom a depus o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), potrivit HotNews. Astfel, modernizarea 112 întârzie și acum vine perioada de judecată și stabilire dacă licitația a fost în regulă.

Ține însă cont că sistemul din prezent, folosit cu ineficiență și în 2014, și în 2019, ar fi trebuit modernizat în urmă cu patru ani de Teamnet Internațional. Și pe mulți bani.

STS a atribuit pe 8 iulie 2015 către Teamnet International un contract în valoare de peste 57,04 milioane lei (aproape 13 milioane euro) pentru extinderea sistemului 112. La această licitație au fost depuse opt oferte. A fost declarată câștigătoare oferta depusă de asocierea Teamnet Project Management Solutions, Teamnet International, Dedalus Teamnet și S&T Romania.

Acest ultim paragraf e un alt mod prin care România își ucide cetățenii.