Stresul cibernetic e real și te afectează, chiar dacă ai impresia că ești ok

Stresul cibernetic e real și te afectează, chiar dacă ai impresia că ești ok

Stresul este unul dintre cele mai „la modă” concepte. Dacă dai o căutare pe Google, apar 47 de milioane de rezultate pentru „stres”, iar pentru englezescul „stress”, 656 de milioane.

Dacă de stresul cel de toate zilele se ocupă medicii, care fac tot felul de corelații între el și bolile de care suferă oamenii, recent am întâlnit și noțiunea de stres cibernetic, care intră în câmpul nostru de activitate. Este vorba de un raport care a fost făcut doar în SUA și Canada, dar restul lumii nu ar trebui să difere semnificativ.

În primul rând, problema principală este avalanșa de informații care ne asaltează din toate părțile: știri pe care uneori nici nu apucăm să le citim, ci ne trec doar titlurile prin fața ochilor, cărți, televizor, informații de la serviciu. În acest amalgam de informații, mediul online este principala sursă pentru o bună parte din populație – în condițiile în care la finalul anului 2017, numărul total de utilizatori de Internet era de peste 4.1 miliarde.

Tehnologia evoluează, la fel și stresul

Raportul despre care vorbeam le aparține colegilor mei și a urmărit să descopere care sunt atitudinile utilizatorilor față de securitatea cibernetică și dacă există vreo legătură între aceasta și stresul de zi cu zi. Într-adevăr, știrile despre breșe de date produc stres utilizatorilor din toată lumea.

Primul studiu, realizat în America și Canada, a arătat că procentul utilizatorilor stresați este de 81%, respectiv 72%. Este de înțeles, până la urmă, în condițiile în care, lucrurile ce țin de tehnologie se schimbă rapid: ce era suficient să faci anul trecut pentru a diminua riscurile unui atac cibernetic, s-ar putea să nu mai fie de ajuns și anul acesta.

Incertitudinea și schimbarea sunt elemente stresante prin definiție, prin urmare se aplică și în mediul digital. În plus, la toate grijile pe care le ai pe cap, din când în când se adaugă și probleme cum ar fi actualizarea programelor folosite – pe mai multe dispozitive, bineînțeles – sau schimbarea parolelor.

Dacă adăugăm faptul că nu toți oamenii au un interes deosebit pentru partea tehnică sau foarte multe cunoștințe din domeniu, totul corelat cu întrebări de genul: „ce parolă să aleg?”, „de ce îmi cere update-ul asta?”, „ar trebui să dau click pe da sau nu?”, avem un tablou complet.

Parole, parole, parole…

Apropo de parole, acestea îi îngrijorează cel mai mult pe tineri: aproape jumătate dintre persoanele între 16 și 24 de ani se simt stresate la gândul că trebuie să își aleagă parole sigure, pe care să le țină minte apoi. O soluție foarte convenabilă mi se par managerele de parole, care pot fi descărcate gratuit și preiau această responsabilitate.

Însă în acest haos informațional, este foarte greu să mai știi în cine sau în ce poți să mai ai încredere (vezi și articolul despre dezinformare), așa că o parte dintre cei care au participat la studiu nu mai au încredere nici măcar în aceste sisteme de protecție și administrare a parolelor.

Al doilea studiu a vizat Europa și a scos la iveală cifre similare: 63% dintre participanți declară că se simt stresați în momentul în care aud știri despre breșe de date, iar pentru 72% un motiv de stres este reprezentat de numărul mare de parole pe care trebuie să le țină minte.

Având în vedere nivelul de incertitudine cauzat de multitudinea de informații, de pericole și soluții mai mult sau mai puțin performante, oamenii tind să aibă mai multă încredere în cei de lângă ei (de exemplu, în partenerul de viață) pentru a le încredința parole sau a le răspunde la întrebări despre securitatea cibernetică. Pe de o parte este de înțeles să recurgi la cei apropiați, în care ai încredere și pentru alte lucruri din viața ta.

Începi întâi cu tine

Pe de altă parte, cu toate bunele intenții, este posibil ca partenerul de viață să nu aibă foarte multe cunoștințe în acest domeniu și, prin urmare, să nu te ajute prea mult. Din punctul meu de vedere, soluția este ca fiecare să încerce să se informeze cât mai mult pe cont propriu, iar atunci când are nelămuriri, dacă vrea să apeleze la cineva, să aleagă o rudă sau un prieten care știe un pic mai multe despre dispozitive decât cum să le folosească.

De regulă, cel mai mare nivel de stres este cauzat de lucrurile care ne sperie, dar față de care nu facem nimic. Odată ce îți instalezi o soluție de securitate eficientă sau începi să citești mai mult pe această temă, ca să nu cazi victimă unor tehnici de social engineering sau unui phishing credibil, sau odată ce apelezi la un prieten priceput, creierul resimte mulțumirea că ai acționat pentru a rezolva problemele și nivelul de stres se diminuează.


Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.

Dan Demeter
Articol scris de
Dan Demeter
Dan este Security Researcher în cadrul echipei globale de cercetare a Kaspersky, GReAT (Global Research and Analysis Team). Principalele lui domenii de interes sunt sistemele distribuite și atacurile informatice asupra sistemelor IoT.
Comentarii
13:28 / 25.09.2018