Spaima șefilor de bănci din România a devenit evidentă în 2018

Spaima șefilor de bănci din România a devenit evidentă în 2018
14:02 16.07.2018

România are card, dar mai des retrage de la bancomat decât să plătească digital. Pe această credință s-a ridicat și o spaimă pentru șefii de bănci din România.

Andrei Stamatian, prim-vicepreședinte CEC Bank, a făcut o declarație care demonstrează cât de înapoiată este banca statului și gândirea celor care o conduc. Întrebat ce părere are despre startup-urile fintech ca Revolut, el a răspuns că astfel de aplicații nu au un impact acum în piață. Motivația: CEC Bank are două milioane de clienți activi, iar jumătate dintre aceștia au carduri.

„Din jumătate, 89% îl folosesc doar pentru a retrage bani. Pe cine fură Revolut? Pe ăştia 89% şi le dă card Revolut să-şi scoată banii de la bancomatele băncilor? Eu zic că trebuie să fim în pas cu timpurile, nu pentru că ar fi relevant pentru clienţii existenţi ci pentru noua generaţie. Dar eu nu cred că este o ameninţare iminentă”, a declarat Stamatian la conferința ZF Bankers Sumit 18.

Da, 89% din clienții CEC folosesc cardul doar pentru a retrage bani, deoarece, probabil, majoritatea acestora sunt clienți în vârstă care nu știu că e mult mai eficient și mai rapid să plătești cu cardul decât să stai să aștepți rest sau stai să-ți cauți în portofel cei 20 de bani de care ai nevoie.

La fel de probabil pentru ei Revolut nu reprezintă o amenințare, deoarece cei care folosesc cardul doar la bancomat nu vor apela niciodată la un astfel de startup.

Cash-ul rămâne rege, dar cardurile câștigă teren rapid

România este încă o țară care se bazează pe cash. Statisticile arată că aproape jumătate dintre salariații din România își primesc banii în plic și trei sferturi din pensionari primesc pensia cash. Realitatea de zi cu zi mai are și cozi la ATM în zilele de salariu.

Plățile cu cardul s-au dublat în ultimii doi ani, până la o valoare de 63 de miliarde de lei în 2017. E o creștere de 30% față de anul precedent, potrivit datelor Băncii Naționale Române (BNR). Ceea ce înseamnă că tot mai mulți români aleg să facă plăți cu cardul. Totuși, cash-ul rămâne rege în România conform datelor BNR și românii au retras 173 de miliarde de lei de la ATM-uri anul trecut, un plus de 14% față de 2016.

Chiar dacă numărul retragerilor de bani este încă mai mare decât cea a plăților cu cardul acestă tendință nu va dura mult. Rețeaua de POS-uri la comercianți se mărește (în decembrie 2017 erau în jur de 194.000 de de POS-uri instalate) și tehnologia contactless favorizează plata cu cardul.

În 2017, cardurile contactless au devenit majoritare: 57% din totalul celor în circulație (9,4 milioane de unități) sunt contactless, potrivit BNR.

Cheltuielile pe carduri au avut un ritm dublu de creștere față de retragerile de numerar în primele trei luni ale anului 2018 (32% comparativ cu 15%). Astfel, valoarea plăților cu cardul realizate la comercianți din mediul fizic și online a ajuns la 17,5 miliarde de lei, potrivit datelor raportate de BNR.

Din punctul de vedere al numărului de tranzacții efectuate cu cardul, plățile în magazine reprezintă două treimi din totalul tranzacțiilor (66%), iar restul de o treime sunt retrageri de numerar. În primul trimetru al acestui an, numărul de plăți cu cardul a crescut cu 37% în timp ce numărul retragerilor de numerar a crescut cu numai 6%.

Ce spune Revolut despre poziția CEC Bank

Am cerut și părerea reprezentanților Revolut la spusele executivului CEC Bank. „Credem că lumea și societatea se digitalizează, iar numerarul este pe cale de dispariție. România este într-adevăr în urmă, dar urmăm exemplul țărilor din Vest și ne digitalizăm pe zi ce trece”, au declarat pentru PLAYTECH.

„CEC nu este un exemplu de bancă adaptată evoluției tehnologiei din ziua de astăzi, iar noi suntem aici ca să oprim băncile precum CEC, care au profitat timp de ani de zile de clienții lor prin taxele și comisioanele percepute și tehnologia îndoielnică care stă la baza produselor”, au mai spus aceștia.

Sunt utilizator al aplicației și prin acest articol nu vreau să laud sau să apăr startup-ul, ci doar să arăt modul de gândire primitiv al celor care conduc băncile. E o reacție impulsivă, care până acum n-a lăsat loc unui dialog sau parteneriat cu astfel de startup-uri.

De ce băncilor ar trebui să le fie frică de fintech-uri

Până nu demult, toate băncile aplicau comisioane pentru retrageri de la ATM (de la alte bănci), comisioane pentru emiterea chitanței, comisioane pentru verificare soldului, iar exemplele pot continua. În SUA, comercianții plătesc cam 90 de miliarde de dolari pe an pentru ca magazinele lor să poată accepta plata cu cardul sau cu smartphone-ul. Din această sumă procesatorii de plăți Visa sau Mastercard, dar și băncile primesc cele mai mari părți. Astfel dacă fintech-uri câștigă cotă de piață în SUA asta ar putea duce ca băncile să piardă un business de 43 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

Mai mult, dacă aplicațiile de plată ar înlocui banii cash ar putea duce la o altă lovitură pentru bănci. Verificarea balanței conturilor generează trei miliarde de dolari sub formă de comisioane pe an. Dacă utilizatorii ar trece la aplicații (care oferă serviciul gratis) acești bani ar dispărea din buzunarele băncilor, conform sursei citate anterior.

Acestea sunt doar câteva metode prin care băncile fac bani și storc bani de la clienți. De aceea, mulți clienți sunt tentați să treacă la alternativa pe care o oferă startup-urile fintech. Cei de la Revolut susțin că te scutesc de 50 de euro la fiecare 500 de euro plătiți cu cardul în străinătate. Sunt bani care se duceau pe comisioane bancare și pe cursurile de schimb preferențiale pe care și le setează băncile la plățile cu cardul.

Poate nu ți se par mulți bani, dar știi vorba „dacă pui ban pe ban, se face morman”.

Zona fintech, cu produsele sale, oferă, în plus, un control mai mare asupra finanțelor. Printre cele mai mari probleme ale tinerilor legate de viața financiară este că nu au un control asupra banilor și că nu reușesc să economisească.

Lipsa acestui control se referă la lipsa unui buget bine pus la punct (ce bani intră și pe ce se duc). Cum nimeni nu are chef sau timp să facă această contabilitate de fiecare dată când cumpără o gumă și un suc de la supermarket, controlul dispare.

Băncile, pe de altă parte, oferă extrase de cont. Poți vedea ce ai plătit, dar tot tu trebuie să stai să aduni și să faci un bilanț.

Nu ar fi bine dacă cineva ar putea face asta pentru tine, automat, fără niciun efort în plus din partea ta? Produsele fintech propun asta și la finalul lunii poți vedea automat câți bani ai dat pe taxi, la cumpărături și pe pizza. Pentru un plus de control poți seta anumite limite care să te avertizeze.

Din informațiile pe care le am nu există nicio bancă și nicio aplicație de mobile banking din România care să poată face asta.

Băncile se bazează pe o realitate care se transformă

Dana Demetrian, vicepreședintele BCR, este de părere că fintech-urile nu pot ataca business-ul băncilor. Motivația e că generațiile care folosesc azi fintech-uri pentru plăți vor ajunge la maturitate și vor investi. „Probabil vor investi acolo, dar unde își vor ține banii? Acolo? Nu. În bănci, în fonduri de investiții. Băncile sunt medii stabile care pot asigura continuitatea”, a declarat ea în cadrul aceleași conferințe la care a participat și Andrei Stamatian.

Acesta e însă un argument defensiv care nu se susține pe termen lung. Timpul va demonstra însă dacă încrederea poate fi câștigată, independent de bănci, sau nu.

Între timp, industria fintech își caută parteneri. Dacă nu folosești Revolut, poate vei utiliza Google sau Apple Pay când vin în România. Avantajul aici e că soluțiile de plată de la giganți de tipul acesta vin deja cu un capital de încredere.

Gmail, Search, YouTube, Maps sau iPhone, MacBook ori iCloud sunt mai populare decât soluțiile Pay. Funcționează bine acele servicii? Da, ceea ce îi va face pe utilizatori, de aici și din lume, să presupune că Google, Apple și alții vor face aceeași treabă bună.

Până în septembrie 2019 toate băncile europene trebuie să respecte directiva PSD2, ceea ce înseamnă că firme terțe precum Revolut, Google sau Apple vor putea avea acces la datele contului tău bancar (cu acordul tău, bineînțeles). Astfel, vei putea efectua plăți prin Google fără să fii mai fi nevoit să „dai cu cardul”.

Băncile mai au însă un atu mare: creditele. Plățile reprezintă doar o parte (destul de mică din punct de vedere al veniturilor) pentru bănci. Adevăratul business stă în acordarea de finanțare. Serviciile de plăți nu pot acorda împrumuturi, însă o pot face dacă aplică pentru o licență de bancă.

[readmore]

Dacă reușeșc să obțină această licență atunci vor putea oferi aceleași servicii ca și băncile: împrumuturi, refinanțări și așa mai departe. Și, mai important, aceste companii vor fi verificate la fel de bine ca băncile. Dacă se întâmplă ceva cu instituția, banii clienților vor fi asigurați, la fel ca în cazul falimentului unei bănci tradiționale.

Drept urmare, băncile își pierd și marele atuu pe care-l au de partea lor, încrederea clienților în administrarea banilor.

Vin vremuri cât se poate de interesante pentru domeniul financiar. Partea și mai frumoasă e că-i vorba de adaptare, dezvoltare și câștigare de încredere. Astfel, o să închei acest articol în stilul reclamei realizate de agenția care a fost concediată de către CEC Bank: nu banca trebuie schimbată, ci cei care o conduc.