Enceladus, luna lui Saturn, are tot ce-i trebuie ca să găzduiască viață

Enceladus, luna lui Saturn, are tot ce-i trebuie ca să găzduiască viață
12:38 02.03.2018

Viața, așa cum o știm noi, are nevoie de trei lucruri: energie, apă și substanțe chimice. Enceladus, luna rece a lui Saturn, le are pe toate, după cum a confirmat Cassini în decursul ultimilor ani ai misiunii sale în jurul planetei.

În timp ce Cassini explora planeta lui Saturn, senzorii au detectat gheizerele de gaze care au izbucnit din polii sudici ai lui Enceladus. În interiorul acelor coloane există un mix chimic de dioxid de carbon, amoniac și compuși organici, cum ar fi metanul.

Totodată, jeturile conțin și hidrogen molecular: doi atomi de hidrogen legați ca o unitate. Aceasta este „jetonul câștigător” microbian pe care organismele Pământului o pot folosi pentru energie. Sub stratul de gheață al lui Enceladus este un ocean lichid.

Chiar și așa, Luna este slab oxigenată. Mai este și întunericul o problemă, pentru că foile de gheață ale lunii reflectă 90% din lumina Soarelui. Dar, în ciuda temperaturilor scăzute la suprafață, se crede că apa atinge până la 90 de grade Celsius în subsol.

Astfel, deși condițiile de pe satelit sunt extrem de dure, un experiment recent sugerează că Enceladus ar putea susține organisme ca cele care se dezvoltă pe Pământ. Coloniile mici de microbi care locuiesc în apropierea orificiilor hidrotermale ale planetei noastre pot tolera un habitat simulat ca al lui Enceladus. Asta o arată un raport al unei echipe de cercetători din Austria și Germania.

„Am încercat să reproducem în laboratorul nostru presupusele condiții asemănătoare cu Enceladus”, a spus Simon Rittmann, care studiază microbii numiți archaea la Universitatea din Viena. Archaea sunt organisme microscopice, cu o singură celulă. Ca mărire, ele seamănă cu bacteriile. Cu toate acestea, ele au propriul lor domeniu de viață.

Cum au simulat cercetătorii viața pe Enceladus

În apropierea orificiilor hidrotermale, dincolo de lumina Soarelui, viața le este alimentată de substanțe chimice. Rittmann și colegii săi au construit mai multe camere de creștere pentru a simula mediul Enceladus. Toate rețetele lor au inclus hidrogen molecular.

Se crede că un proces, numit serpentinizare, creează aceste molecule de hidrogen: rezultatul reacției chimice dintre miezul stâncos al lunii și apa caldă a oceanului.

Pentru a reflecta incertitudinea mediului Enceladus, oamenii de știință au atribuit diferit cantitatea de hidrogen molecular disponibil organismelor. În plus, au modificat concentrațiile de pH, presiune și gaze în habitatele de testare.

O specie descoperită lângă Japonia, la 3.000 de metri sub nivelul mării, numită Methanothermococcus, a rezistat cel mai bine condițiilor lui Enceladus. Methanothermococcus utilizează dioxidul de carbon ca sursă de carbon și hidrogen molecular pentru energie. Așa ar putea arăta și un microb de pe Enceladus.

Cu toate acestea, Cassini a detectat formaldehidă (un gaz incolor cu miros înțepător) pe Enceladus, ceea ce ar putea perturba ciclul de viață al acetor organisme.

Methanothermococcus ar putea rezista la anumite concentrații de formaldehidă, dar numai până într-un punct. Nu a reușit să crească la cele mai ridicate concentrații de formaldehidă detectate de sonda Cassini. De asemenea, studiul presupune existența sistemelor hidrotermale pe Enceladus. După cum a subliniat Rittmann, aceasta rămâne o ipoteză.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI