De ce se scumpește benzina în România chiar și când petrolul e ieftin

De ce se scumpește benzina în România chiar și când petrolul e ieftin
Sursa foto: Lukoil România / Facebook
11:09 06.11.2018

În 2008, barilul de petrol costa peste 140 de dolari, iar benzina în România era (în medie) sub trei lei. În 2018, barilul este la circa 70 de dolari, iar benzina e, în medie, la șase lei. De ce apar scumpiri masive la benzină și motorină, deși petrolul e când ieftin, când scump?

În 2008, adică acum 10 ani, barilul de petrol a ajuns la un nivel record de peste 147 de dolari. Până la finalul aceluiași an, a mai atins un record:  sub 40 de dolari. Chiar și așa, prețurile la benzină și motorină în România erau mai mici decât în acest moment când barilul de petrol e la puțin peste 70 de dolari.

Odată cu recordul atins de petrol, a crescut și prețul la combustibil. În 2008, de exemplu, prețul per litru la motorină era de peste patru lei. La benzină, prețul era de peste 3,8 lei. A urmat o scădere în 2009, dar nu neapărat notabilă, iar de atunci până acum prețul a tot crescut.

Acum nu mai calculăm prețul pentru benzină și motorină în lei, ci e mai ușor în euro. Conform site-ului Peco online, prețurile practicate sunt între 5,7 și șase lei. Asta înseamnă maximum 1,3 euro. Asta în condițiile în care prețul per baril e de circa 73 de dolari. Sigur ești curios de ce se scumpește benzina în România, deși petrolul fluctuează.

De ce se scumpește benzina și crește prețul la motorină independent de petrol

Cea mai facilă scuză pentru companiile care îți vând benzină și motorină în România e că au crescut taxele.

Totuși, merită să ții cont că taxele pe care companiile din România le plătesc în preţul benzinei este de 52% din total tarif, respectiv de 48% la motorină. România se află, astfel, în top 10 al ţărilor cu cel mai ridicat nivel al taxelor pe acest segment.

La nivel european, taxele reprezintă 59% din costul carburanţilor din petrol, comparativ cu 50% media la nivel mondial. Nivelurile de taxe de la nivel european sunt mai mari decât în alte economii majore, inclusiv din Statele Unite ale Americii şi Japonia.

Independent de taxe, în mai 2018, prețul pentru bezină și motorină în România experimenta o creștere mai mare decât în afară. Astfel, în primele luni din 2018, România a înregistrat cea mai mare creştere la preţul pentru un litru de combustibil din Europa. Dacă la începutul anului, pe 1 ianuarie, un litru de benzină era 5,16 lei, la jumătatea lunii mai acelaşi litru costa 5,72 de lei.

Era cea mai mare creștere din Europa: 11,8%.

Evident, atunci ca mai mereu, companiile petroliere au spus că această majorare vine după creșterea cotației internaționale a țițeiului și a produselor finite, dar și după majorarea de taxe făcută de statul român.

În acest context, merită reamintită o declarație a lui Mihai Tudose, penultimul premier înaintea Vioricări Dăncilă. În august 2017, el a spus că majorarea accizelor la combustibili nu va duce la creşterea preţului benzinei şi motorinei. Dar nu sta era partea mai bună, ci cum a explicat mecanismul profitului pentru companii.

„Nu-i va influenţa negativ (pe români – n. r.). Pot să-i asigur. […] Suntem pe primul loc la decese pe şosele şi nu fiindcă avem maşini proaste sau sunt românii şoferi proşti, ci din cauza infrastructurii rutiere. […] atunci trebuie să alimentăm bugetul mai repede”, a spus Tudose, citat de News.

Mihai Tudose a precizat că, în 2016, acciza a fost scoasă şi nu a scăzut preţul la benzină şi motorină, iar companiile au demonstrat că nu prea au avut nici profit. „Ia să vedem, dacă o punem la loc (acciza – n.r.) cresc? Eu cred că nu vor creşte. Totuşi, perioada aia de romantism când făceau ce voiau pe aici s-a cam închis”, a mai spus acesta.

Mai mult, un oficial Lukoil a zis-o, până la urmă, direct, dar a zis-o în 2011.

Constantin Tampiza, reprezentantul preşedintelui Lukoil Moscova în România, a spus că, pe de o parte, că nu se pot face comparații cu țări din zona bună – unde benzinăriile sunt automatize – și nici nu sunt companii e binefacere cele din industria petrolieră.

Atunci se discuta despre diminuarea contribuției la acoperirea obligațiilor de plată ale fostei Companii Române de Petrol. Asta e din 2001. „Am plătit deja de 1,6 ori acea datorie. Numaicontribuţia LukOil depăşeşte 112 milioane de dolari. Companiile petroliere nu sunt instituţii de binefacere”, a spus acesta, citat de Gândul. Pe scurt, acţionarii vor profit, iar, în lipsa acestuia, ei pot lua în calcul închiderea capacităţilorde rafinare şi concedieri de personal.

Cu ce rămâi despre prețul pentru bezină și motorină după toate acestea

În septembrie 2018, Ministerul Finanţelor Publice a propus posibilitatea eliminării supraaccizei la combustibil, după ce, în septembrie 2017, Guvernul a majorat acciza pentru combustibili. Măsura de atunci a generat venituri mai mici decât se estima.

Dincolo de taxe și accize, e clar – sau ar trebui să fie pentru toată lumea – că aceste companii petroliere sunt interesate de profit (ca orice companie). În acest context, numărul de mașini înmatriculate în România crește și banii care sunt dați pe bezină sau motorină nu scad. Astfel, nici prețurile nu sunt dependente de barilul de petrol.

Pe scurt, oricât s-ar ieftini barilul, tot rămân niște cheltuieli: prelucrare, transport și personal în benzinării (încă nu automatizăm suficient de multe, comparativ cu țări din Occident). Iar oamenii tot cumpără, chiar și cu preț mare.

Taxe, cheltuieli și profit – trioul creșterii prețului pentru benzină și motorină.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI