Mașinile legendare din România comunistă, de la Dacia la Aro

Mașinile legendare din România comunistă, de la Dacia la Aro
Alex Rizea
17:53 30.01.2018

Au trecut aproape 30 de ani de când în România a căzut regimul dictatorial instaurat de Nicolae Ceaușescu. Cu toate acestea, nostalgicii trecuți de prima tinerețe și pasionați de automobile încă se mai gândesc la mașinile care circulau pe străzile patriei înainte de 1989.

Deși puține la număr, acestea erau majoritatea fabricate în interiorul granițelor. Existau însă și câteva excepții. Multe dintre aceste mașini au devenit legendare. Dacia a reușit să „supraviețuiască” mai mult decât oricare alta. Sigur, acum vorbim de automobile fabricate sub comanda Renault și sunt mai puțin iconice. Sunt însă modelele Dacia 1300 atât de populare. Au ajuns și în alte țări, dar au ajuns și în jocuri video.

Dacia 1300 și 1310 sunt legendele comunismului

dacia

De departe, două dintre cele mai populare modele mioritice erau Dacia 1300 și urmașul acesteia, Dacia 1310. Era, de fapt, o Dacia 1300 cu un fel de “facelift”. Pentru a avea o Dacie, doritorii erau nevoiți să se înscrie pe o listă de aşteptare, iar perioada până când intrau în posesia cheilor putea fi de până la patru-cinci ani. Existau mai multe variante de echipare pentru Dacia 1310: Standard, Super sau Super Lux, dar și ediții limitate dedicate membrilor Partidului Comunist Român.

Aro a fost acest Jeep al românilor din comunism

Aro

Mașina de teren a românilor se numea Aro. Într-o perioadă, pe la mijlocul anilor ’80, în fabrica Aro de la Câmpulung lucrau în jur de 15.000 de oameni, iar Aro a ajuns al treilea vehicul de teren vândut în lume.

Aro 2xx a fost cea mai cunoscută gamă și fabricarea acestora a început în anul 1972. Primul model s-a numit Aro 240, apoi a urmat Aro 241, 242, 243, 244, 246 sau Aro 263, 264, 266. Din 1957 și până în 1989 au fost produse 380.000 de vehicule. Considerat a fi „Jeepul românesc”, Aro nu se putea cumpăra decât cu aprobare de la Partid. Unele modele au fost fabricate cu tracțiune 4X4 și, conform specialiștilor, se descurcau de minune pe teren accidentat.

Oltcit a fost o mașină din comunism care a prins puțin și din democrație

Oltcit era considerată la acea vreme una dintre cele mai moderne mașini. În anul 1977, în urma unui parteneriat al țării noastre, încheiat în 1976 cu producătorul francez de automobile Citroen, s-au pus bazele construcției unei noi fabrici la Craiova. Prima mașină Oltcit („Olt”, de la Oltenia și „Cit” de la Citroen) a ieșit pe poarta fabricii în anul 1981. Deși extrem de elegantă, micuța mașină nu a fost pe placul tuturor românilor din pricina spațiului mic și mai ales pentru că era dotată cu doar două portiere. Din 1981 și până în 1993 au fost produse patru versiuni de Oltcit: Specia, Club, Club 12 TRS și Club 12 CS.

Lada are și ea partea ea de istorie în comunism

Lada

Lada era una dintre mașinile străine ale vremurilor ceaușiste. Aceasta provenea din URSS, acolo unde se vindea VAZ, însă la export primise numele de Lada. Erau puține astfel de automobile pe drumurile din România, însă cei ce dețineau o astfel de mașină erau cu siguranță persoane sus-puse. Modelul era inspirat de la Fiat 124 și Lada se mândrea cu două motorizări: 1.200 cmc și 1.300 cmc. Spre finele anilor ’80 a apărut și motorizarea 1.500 cmc.

Lăstun era mașina de luat la mișto în comunism

Lastun

Dacia 500, cunoscută sub denumirea de Lăstun, a fost un automobil românesc construit în anii ‘80 la Timişoara. Aceasta era una dintre cele mai mici apariții de pe șoselele României de dinainte de ’89. Micuțul Lăstun era echipat cu un motor de 499 cmc, de 22,5 CP ce avea un consum de 3,3 l/100 km în regim constant. Producția Dacia 500 a durat până în anul 1991, însă la nivel national au fost fabricate doar câteva mii de unități.

Ce viață ar fi fost în comunism fără Trabant 601?

Trabantul a fost produs în Germania între anul 1957 și anul 1991. În total, nemții au scos pe piață 3.051.385 de automobile Trabant, cel mai cunoscut fiind modelul 601. Câteva zeci de astfel de mașini existau și în România comunistă. Trabantul era considerată o mașină ieftină, ușor de întreținut, iar, spre deosebire de deținătorii altor mărci, „trabantiștii” erau extrem de solidari în trafic.  În anul 1990, un Trabant costa jumătate din valoarea unui model Dacia 1310.

Comentarii
loading...